Sunt proaspătul câștigător al unei mari frecții marmoțiene (cuvânt inventat de mine ca și: fafaștoacă, gigibigi, ecetera ecetera). Dacă don`șoara Pasqualina a înțeles că între mine și ea nu va fi decât tasta WWW și ecranul albastru, acum sunt asaltat de premii, bani, miliarde și excursii in Laba Laba Botu (țara). Să fi avut Pasqualina dreptate? Să mă lovească banii și averea în moalele căsuței de e-mail?
Ieri am aflat pe mail că sunt utilizatorul cu numărul 999999 pe site-ul „CucuBau” deci așa și prin urmare am parte de 15.000 de euro. De unde îi ridic sau ce site e ăla nu știu. Dar e bine să câștigi, nu? Apoi, compania de prezervative la mâna a II-a ma înștiințat că, pentru rezultatele notabile din timpul liceului am fost premiat cu fabuloasa sumă de 1.000.000 de euro. Nu știu ce ați făcut voi în liceu dar metaforic vorbind, la câtă plictiseala și frecare de mentă a fost în liceu, parcă merit și mai mulți bani.
Nu numai banii sunt buni ca premii. Doamna Ugunda Burundi și soțul Fanta Burundi au trimis un email către „Misteri Bonia Giorgi” (grec?) prin care îl anunță că banii către săracii din Ciad au ajuns la sursă și este așteptat să viziteze țara, probabil împreună cu Zâna Surprizelor, Zâna Măseluță și Zâna Zânelor. Promit să vin.
Adevărul este că sunt un tip norocos, cel puțin la bani trag ca undița la pește. La loz în plic câștigam numai experiență, la 6 din 49 îi donam biletele mele lui Ogică și la PariLoto toate echipele pe care pariam mâncau bătaie la scor ca să mă oftice. Paștele lu mama ta de noroc împuțit!
Un apropiat a avut o experiență de genul, acum mai bine de o lună. A completat un chestionar pentru o amică într-un Mall, dar nu știa că participă la un concurs serios. A precizat că are 30 de ani, căsătorit, cu loc de muncă serios și cu ieșiri anuale din țară. El are sub 20 de ani și o poftă nebună de viață în Vamă, nu în Elveția, Grecia și Italia. Sunat la două săptămâni după, află că el și soția au câștigat „locul în finală” și să vină la decernare, de unde se pot alege cu un ceas de lux, o plasmă sau un sejur in Elveția. Tonul vocii a murit iar fața a căpătat un verde de invidiat, mai ales pentru că nu avea nici soție și, mai ales, 30 de ani. Nervi, nopți sub duș și tensiunea mărită: „O să vină cu garda! O să fac pușcărie! Fals în acte! Uz de fals! Ce mă fac!?”. Până la urmă acest film demn de o comedie de Oscar a rămas nefinalizată... o să revin la momentul oportun.
Audiție plăcută:
The ancient White Rose Ladies society
Acum un an
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu