Am ciștigat!

Sunt proaspătul câștigător al unei mari frecții marmoțiene (cuvânt inventat de mine ca și: fafaștoacă, gigibigi, ecetera ecetera). Dacă don`șoara Pasqualina a înțeles că între mine și ea nu va fi decât tasta WWW și ecranul albastru, acum sunt asaltat de premii, bani, miliarde și excursii in Laba Laba Botu (țara). Să fi avut Pasqualina dreptate? Să mă lovească banii și averea în moalele căsuței de e-mail?

Ieri am aflat pe mail că sunt utilizatorul cu numărul 999999 pe site-ul „CucuBau” deci așa și prin urmare am parte de 15.000 de euro. De unde îi ridic sau ce site e ăla nu știu. Dar e bine să câștigi, nu? Apoi, compania de prezervative la mâna a II-a ma înștiințat că, pentru rezultatele notabile din timpul liceului am fost premiat cu fabuloasa sumă de 1.000.000 de euro. Nu știu ce ați făcut voi în liceu dar metaforic vorbind, la câtă plictiseala și frecare de mentă a fost în liceu, parcă merit și mai mulți bani.

Nu numai banii sunt buni ca premii. Doamna Ugunda Burundi și soțul Fanta Burundi au trimis un email către „Misteri Bonia Giorgi” (grec?) prin care îl anunță că banii către săracii din Ciad au ajuns la sursă și este așteptat să viziteze țara, probabil împreună cu Zâna Surprizelor, Zâna Măseluță și Zâna Zânelor. Promit să vin.

Adevărul este că sunt un tip norocos, cel puțin la bani trag ca undița la pește. La loz în plic câștigam numai experiență, la 6 din 49 îi donam biletele mele lui Ogică și la PariLoto toate echipele pe care pariam mâncau bătaie la scor ca să mă oftice. Paștele lu mama ta de noroc împuțit!

Un apropiat a avut o experiență de genul, acum mai bine de o lună. A completat un chestionar pentru o amică într-un Mall, dar nu știa că participă la un concurs serios. A precizat că are 30 de ani, căsătorit, cu loc de muncă serios și cu ieșiri anuale din țară. El are sub 20 de ani și o poftă nebună de viață în Vamă, nu în Elveția, Grecia și Italia. Sunat la două săptămâni după, află că el și soția au câștigat „locul în finală” și să vină la decernare, de unde se pot alege cu un ceas de lux, o plasmă sau un sejur in Elveția. Tonul vocii a murit iar fața a căpătat un verde de invidiat, mai ales pentru că nu avea nici soție și, mai ales, 30 de ani. Nervi, nopți sub duș și tensiunea mărită: „O să vină cu garda! O să fac pușcărie! Fals în acte! Uz de fals! Ce mă fac!?”. Până la urmă acest film demn de o comedie de Oscar a rămas nefinalizată... o să revin la momentul oportun.

Audiție plăcută:

Bani pe apă sfințiță.

Guvernanții au găsit cheia spre a cumpăra din Mall-uri și hipermarket-uri fără să fim afectați de criza financiară. Cu noua metodă, cocalarul își poate cumpăra câte tricouri mulate pe șunci dorește, iar fafaștoaca își poate ruja botul păros cu cele mai bune geluri de duș.

Bugetul României, pe timp de criză, a fost împărțit așa cum împărțeam eu feliile de pizza la beție. Adică prost, incorect și nejustificat. Guvernanții nu investesc banii nici în prezent și nici în viitor. Nu măresc nici salarii, nici alocații și școli renovează doar cât să îți mai asigure un mandat... și încă unul... și încă unul.

Noul buget va merge la biserici. Peste 800 de biserici vor fi renovate, resfințite, reconstruite și de ce nu... construite. Pentru că, dacă situația cu economica se împute, ne putem așeza în genunchi ca un neam de neputincioși și putem cere îndurare. Apropo, acum ceva timp o țară din Europa bătea în faliment (Letonia/ Lituania?) și ce au făcut? Au gândit nu au făcut mătănii.

Dacă România, fără turism de nici un fel, are nevoie de o investiție masiva în biserici e bine. Sper că acești noi bani băgați în fundul gras al celor de la BOR să merite. Dar mă gândesc că dacă își vindeau popii limuzinele de pe Dealul Patriarhiei, cu banii ăia făceau Catedrala Neamului. Da să lăsam autoturismele de lux că sunt donații...

La acest text o să adaug și unul mai vechi (2007, test personal de pe Te Facem!) de când îmi manifestam supărarea cu Catedrala Neamului. Iertare că nu sunt diacritice.
„2007. Pe cand Pamantul inca era rotund, oamenii nereusind sa il faca inca plat. Acolo exista o tara, la marginea satului, denumita Romania, unde Mutu inca nu intarcase nimic, si prostia, in forma pura, era ideologie de guvernare.

La ei in ograda, nu existau drumuri, agricultura, sanatatea era de domeniul grajdului si cultura era in jurisdictia Taraf TV. Dar odata cu sarbatorile a venit spiritul religios. Atata mai ramasese. Speranta ca e cineva care are grija de ei, un spirit, care nu le da coate in autobuze, nu intarzie la coada la paine si nu ii minte in campania electorala. Si in saracia lor, au decis sa construiasca o catedrala, "ai mai tare din judet".

Mantuirea nemului costa peste 200 de milioane de euro, dar au cazut de acord ca e o investitie care merita. Nu aveau drumuri, nici cat sa ajunga enoriasul la catedrala, dar calea spre rai (sau iad) era mult mai usoara. S-au gandit la bucuria adusa, in sufletele tinere ale batranilor, ce se bat si se injura pentru paine si vin sfant, pentru jucatorii la loto care vor avea un succes mai mare la imbogatire prin jocuri de noroc (Dumnezeu a incurajat mereu asa ceva in Biblie, nu?), si vrajitoarele cu har ce leaga si dezleaga sireturi la pantofi Abibas si desfac portofelele fraierilor.

Catedrala va fi la standarde europene: spatiu pentru matanii stil flotare, spaliere si franghie pentru ridicarea la cer si pista de alergare in jurul bisericii pentru pacatosii cu cazierul si acatistul patat. Cei cu pacate multe opteaza pentru bicicleta. Impartirea in biserica se face si dupa criterii sociale: "alde urata satului" , "aia de umbla la barbati in sat cu tauroaie" si nu in ultimul rand "alde gura satului"(persoane de influenta majora, la egalitate cu "radio sant fm").

Preotul va oficializa slujba de spalare a pacatelor, deoarece D*ro scoate 99 de pete si 666 de pacate, iar apoi sfintirea si lasarea in plata domnului.

De la fata locului, va prezentat BORs.”

Cutia milei.

Un zvon circulă prin popor. Cultele religioase ar putea primi despăgubiri pentru bisericile/clădirile dărâmate în perioada comunistă. Aşa că dragi atei, musulmani, ş.a.m.d. puneţi bani la saltea, deoarece biserica are dorinţa (nu şi necesitatea) să primească bani şi 4.500 de mp de pământ. Poate mai toarnă de o Catedrală a Sărăcirii Neamului.

Mă bucur sincer. Păi să le dea. Că acum de când au Dodge-uri, Audi-uri şi alte hârburi, e greu să mai trăieşti la culmea existenţei. Să curgă banii! Eu zic să fie EXACT ca în Evul Mediu, când biserica era mamă, tată, judecător, călău. Ce ne mai chinuim atâta pe la Judecătorie, Parlament, Poliţie şi alte instituţii. Tragem pe dreapta la biserică, pasăm cheile portarului (va reţine maşina drept donaţie), intrăm, trecem de cele 999 de babe leşinate şi furioase şi apoi preotul ne va întreba; "Păcate?" "Câteva." "Salariu?" "Bunicel. Îmi permit întreţinerea familiei, dar nu în lux." "Luna asta mănânci merdenele şi tu şi toată familia. Biserica are nevoie de 2 aere condiţionate!", şi aşa reconsolidăm şi biserica.

Jiji! Mi-ai fost ca un frate şi am muls oi împreună. Ştii că nu apelez la tine decât când sunt disperat, dar te rog eu frumos, dă tu bani pentru cei care NU VOR!, aşa ca donaţie, şi mai taie şi din pământul tău din Pipera 4.500 de mp. Pentru mântuirea neamului nu alta. Că azi dimineaţă m-a prins şi controlorul în tramvai, le-am dat şi ălora o valiză de bani (hai că-i bună gluma asta cu valiza! ce-mi plac glumele mele!), şi nu am bani nici să trec strada. În numele celor care nu vor să plătească, îţi JUR! că te votez preşedinte...şi pe 2 scări de bloc chiar.

Să nu mă critice nimeni că vezi domne "iar zic de biserică!", dar la câţi bani au, şi ce donaţii tot aud că primesc, nu am văzut să facă şi ei o donaţie semnificativă pentru SIDA, cancer sau copii. Se retrag toţi în pustietatea vilelor?

Încurajez persoanele care au de gând să dea preoţii turnători în judecată, şi care vor să ceară bani deoarece din cauza gurii lor "sfinte şi aurite" le-au murit părinţii, ca să vezi, tot pe vremea comunismului. Dumnezeu a dat, tot el a luat, nu? Sau e Legea Talionului?

Loto Horror!

Pepe. Băiat de ţară, crescut la coada vacii. De fapt părinţii nu au avut niciodată vacă, dar îi desenau câte una pe pereţi ca să îl înveţe că: vaca "muu", porcul "guiţ" şi tactu` "fă te bat!". La el în sat, Lenevenii de cel mai Jos, lumea era obişnuită să stea la poarta casei şi să mai aştepte un Becali, Năstase sau Iliescu, care să le trântească salamul pe masă, şi de bucurie că au venit ei creştea şi mărarul în fundul casei. Comoditatea asta rurala omora şi boscheţii de la marginea uliţei.

De ce Pepe? La botez tasu` a zis "să fie un nume care să atrage la băiatul meu!", pentru că denumiri ca "Minimus", "Monopoly" şi "Curuleţ" mereu au tras la bani şi muieri. Ştia bătrânul ce ştia.

Şcoală nu prea. Adică el a patentat idea de cursuri I-IV la fără frecvenţă ca să meargă la barbut cu băieţii mai mari, iar clasele V-VIII le făcea la seral. Când se supăra că a pierdut banii de Cico şi napolitane Cucu Rucu, trecea pe la şcoală seara să spargă geamuri, table, scaune şi 2-3 profesori.

Cu părinţii nu avea probleme. O fura măsa destul de la capu` casei aşa că el nu se mai obosea cu ea, şi când parintele lui ridica furca la el, fugea la crâşmă...dar cu timpul au trecut toate astea. Mama lui şi-a pierdut din capacităţile de gândire, având un aer visător cu salivă în colţul gurii, iar tatăl lui murise în urma unui accident de muncă pe şantier. A urcat beat pe macara şi a căzut. Probabil dacă nu uita să îşi pună cască scăpa...cine ştie.

Pasiunea lui Pepe erau jocurile de noroc. Toţi banii munciţi îi consuma la 6 din 49 şi pariuri sportive. Şi da, aţi ghicit, a câştigat! Cum se întâmplă deobicei ca unul din Leneveni să mai câştige premiul cel mare.

Ce a făcut cu banii? Cu faima? Păi a apărut de câteva ori la OTV, să comenteze cazul Elodiei violată de Magda, care împeună cu Guru Bivolaru au aruncat-o în ştrandul Ciurel. Da, pare plauzibil. Afaceri nu a pornit pentru că nu ştia nici cum se scrie cuvântul, nici cum se face, dar a reuşit să îşi cumper...procur...a învăţat pentru carnetul de şofer. Avea 3 maşini. Un Q7 alb, un BMW CO CA LARZ 3x şi un merţan S-econd Class cu care se mai ducea la sifonărie. Acum avea şi vilă, cu cişmea în curte, pişcină cu apă de ploaie, 3 etaje, 19 camere, 5 băi şi un cort. Dormea în cort. Auzise de Vama Veche probabil...oricum măsa era de mult la azil, ca să aibe fiecare liniştea lui.

Intrat în lumea bună din Bucureşti, a început să îşi cumpere tricouri mulate pe burta, lanţ pe ceafă şi budigăi albi pe picioarele rase. Şi-a facut id de mess şi la imprimat pe ciorapi, chiloţi şi lanţ: "pepe_şucar_man". Femeile gonflabile erau la picioarele lui, deoarece el trata clubăriţele ca pe nişte prinţese şi ele îl tratau ca pe un taximetrist. Bine...am fost prea dur...ca pe un sclav part-time.

Într-un final, cum se întâmplă cu majoritatea câştigătorilor la Loto, ajunge sărac lipit uliţei, şi cu ultimii bani îşi cumpără băutură. Trăia din pensia lu` măsa şi din amintirea a celui care cândva ameţea tipele cu poveştile sale din viaţa trăită mereu în lux şi jmechereală...dar el a fost mereu un gras cu lanţ de aur coclit pe gât.