La capătul Pământului nu se cade

După ce am mers mult până departe, după 12 ceasuri de galop vascular, şi după ce am trecut peste mai multe întâlniri cu emoţii, am ajuns la capătul Pământului. În scurta pauză de 30 de minute pentru masă, în oraşul în care mă chinui să ajung de mai bine de patru luni, am început deja să văd ochelari pe chipuri, să aud înjurături la adresa mea când era exact invers şi, mai presus de toate, am redescoperit plăcerea de a merge...

Ajuns aici unde probabil fafaştoaca are impresia că îi cade rimelul în prăpastia galactică, am descoperit o altă specie. Una de care sunt revoltat, deoarece „dacă vulpea nu ajunge la struguri, spune că sunt acrii”. Aici, ciudat, oamenii se saluta, mai şi zâmbesc şi pe deasupra se tratează cu respect. Am întrebat dacă viaţa e scumpă aici şi răspunsul a fost „nu, dar nu ai posibilităţi”. Şi dacă în Bucureşti le ai, ce faci cu ele? Oricum nu le poţi valorifica pe toate şi şansele să munceşti la un birou ponosit sunt foarte mari, direct proporţional cu dorinţa ta de a fi altceva.

Adevărul ăsta e. Cum poţi să trăieşti undeva unde lumea încă mai practică demodatul mers pe jos, ca să nu mai spun că mulţi cetăţeni (nu ţărani) folosesc bibicleta, maşinăria diavolului cu 2 coarne care arde (celulita) exact ca în iad. Şi lista poate continua dar nimic nu întrece calmul celor din zonă. O simplă întrebare poate duce la o discuţie de până la 15 minute, datorită pauzelor mari dintre cuvinte. Dacă în Capitală timpul fuge pe lângă tine şi niciodată nu ai destul, acolo Pământul se învârte în jurul Soarelui mult mai lent.

Pe lângă toate acestea, recomand celor care nu au mai călcat de ceva timp într-un muzeu interesant, să încerce Memorialul Durerii din Sighet. Atât de bine prezintă perioada comunistă că pleci de acolo cu 50 de ani de istorie foarte bine întipărită.

Drumul spre casă a fost la fel de interactiv, şi presărat cu frâne multe, la limita stropşirii de alte autoturisme. Şi chiar după un astfel de moment, din boxele casetofonului a început să se audă: „Uite aşa aş vrea să mooooorrrr...”. Ironic, nu?

La capătul Pământului nu se cade, dar în oraşul meu se decade.

Pentru educație!

Știrile de la hora cinci!

Acum! În România! În Lacul Pantelimon! APĂ! și...

AC/DC. Nu fuse dar se duse.

Probabil până la această oră ați aflat: AC/DC nu va cânta nici un minut pe patria noastră. De ce? Simplu! Acum Ciordeală / Deloc Concert!

Înainte să înceapă fiecare fan AC/DC să înjure în stânga și în dreapta, vreau să scot în evidență GENIUL persoanelor care au pus la cale această mârșăvie. Este incredibil cum cineva a reușit, chiar și pentru termen scurt, să pună la punct o astfel de hoție.

Firma care a „organizat” concertul a fost înființată acum o lună. Probabil aș spune eu, la un notar jegos din Zăbrăuți. Oare există Birou Notarial în Zăbrăuți? Și ce au zis băieții care au înscris firma? Românul vrea rock, mult rock, festivaluri. Facem un contract fals cu o super-trupă (AC/DC) și apoi un contract cu un furnizor de bilete. Zis și făcut. Totul a mers ca pe roate, iar în contractul dintre firma organizatoare și furnizorii de bilete se specifica: neapărat să se trimeată în contul organizatorilor, vânzările ZILNICE.

La numai 4 zile de la confirmare s-au vândut 8.000 de bilete, echivalentul a 250.000 de euro. Se preconiza un furt total de aproximativ 3 milioane de euro. Un furt, național, de 3 milioane de euro. Spre bucuria celor care deja au cumpărat bilet, banii lor nu au fost trimiși în cont, conform contractului... avea directorul de la furnizor o bănuială.

Eu nu am văzut pe site-ul AC/DC nici un text cum că aceștia vor cânta în România, dar am citit dezmințirea AI MAI OFICIALĂ direct din Australia, ca să fiu cât mai corect: „Romania? WTF no!”. Să mă mai aștept la vreun concert AC/DC pe bune? Nu cred.

Acum, aștept să văd dacă cineva din firma respectivă o să fie prins. La prima vedere hoția nu a reușit dar planul a avut un succes răsunător pentru patru zile.

Cunoscute fiind preferințele mele muzicale am fost întrebat ieri dacă mi-am cumpărat bilet. Nu. Și nu îmi cumpăram oricum după două-trei zile de la anunț. De ce?

1. Nu aveam bani. Deducem din asta că sărăcia salvează România.
2. Un concert de o asemenea anvergură nu se anunță cu mai puțin de 6 luni înainte.
3. E un concert în câmp. Dacă sunt delăsător și nu apuc să îmi cumpăr bilet (slabe șanse), stau în câmp.
4. Chiar dacă au fost cumpărate 8.000 de bilete în patru zile, asta nu înseamnă că așa se vor vinde biletele mereu. Să nu uităm că biletele sunt scumpe și românul sărac. Deci, aș fi găsit bilete lejer și peste trei săptămâni.

Îmi pare foarte rău să o zic dar, TOTUL A FOST UN VIS! O Minciună. Și nici măcar nu au fost 8.000 de camere ascunse.

P.S. - Moment de mare bucurie pentru cei care la 5 minute după confirmarea concertului umpluseră netul de mesaje: „ROCKUL E CU SATANA! BUGA BUGA BUGA!”. Cât de hilari sunt oamenii ăștia? Cam atât de hilari (obligatoriu să urmăriți filmul până la final):

Parkfund dă Feteşti!

Din plictiseală am dat pe youtube peste nişte filme cu parkourişti (aşa se zice, nu?). Eu oricum nu înţeleg fenomenul şi mă consider prea bătrân să sar masa de prânz, da să mai ţopăi băncile prin parc.

Văd că pe la noi fenomenul prinde contur şi deja sunt dispute între găştile de "ţopăitori". Pentru că Sergiu e din Feteşti am avut onoarea să vizionez parkouriştii din... Feteşti. Mare onoare:

Prima echipă: o echipă fără nume dar categoric sunt tineri... foarte tineri.

Echipa nr. II: Adrenaline Team mai exact. Nume de nume și am ales pentru voi o „compilation” de parkour Fetești. Că sunt băiat de caracter:


În nici un clip de parkour nu am văzut atâtea IRTE ca în acestea. Peisajul este dezolant de izolat dar magistral de magistrală. Pe lângă peisaj și sărituri, am avut parte și de un tur turistic al orașului, oferit de Sergiu și Adelin în timp ce pe ecran rulau imaginile: „Uite gardul ăsta! La Radio!”, „Uite piatra! Aici am băut!”, „Uite banca! Aici am băut!”, „Aici am băut!” și „Magazinele din Fetești. Oare am băut p-aici?”.

Pe lângă toate acestea, disputele născute pe youtube sunt savuroase. Pe lânga laudele aduse celor de la Adrenaline Team, avem și încurajări pentru ăia mici. Daaaar...mesaj de la adytzuthemostfast pentru prima echipă:
„bha putselor...nimeni nu s compara vreodata q prima trupa d pk din fetesti...tzutzu ciocoiu caty si brotac...mai aveti d invatat mha...astea's doar simple vault'uri kre le faceam in prima sapt d pk...knd ajungeti k noi cautati'ne(caty)”

Nu că e tare? Pasiune pentru tonți... toți!

Hai să vedem și ceva parkour serios dacă tot suntem la domeniu:

Gest umanitar.

Cititorule o să încerc să fiu cât mai direct.

În fața ambasadei Chinei, chiar în momentul în care tu citești acest text, dorm 300 de muncitori chinezi, veniți să lucreze pe pământurile noastre pentru familiile lor aflate la mii de kilometri distanță. Pentru că nu au fost păcăliți atât de semenii lor cât și de români, au ajuns ca niște animale, fiind ajutați de oamenii care îi văd și își aduc aminte ce înseamnă umanitate.

Nu critic firmele care și-au bătut joc de ei (nu acum), ci doar doresc să lansez un mesaj de ajutor. Oricine are drum în zonă și ceva bani, nu e nevoie să le oferiți bancnote cum procedați cu cerșetorii care își cumpără aurolac. Oamenii aceștia au nevoie și de un biscuite. Dacă aveți posibilitatea să le cumpărați pâine, biscuiți sau ceva mai mult de mâncare, nu cred că o să fie o dramă. Și o oală de sarmale e o comoară.

Să nu uităm că au venit să muncească pentru PIB-ul nostru, că românii noștrii pleacă în străinătate (bravo lor). De asemenea, muncesc pentru familiile lor, deci nu se întorc în China cu Audi-uri și brățări de aur... că așa e chinezul.

Dacă din întâmplare poți face mai mult pentru ei, e cu atât mai bine. Deja se donează corturi, saltele de dormit și haine. Pe frigul ăsta hainele sunt mai mult decât mană cerească. Dacă cineva dorește să mă ajute pentru o strângere de fonduri aștept cu nerăbdare un e-mail.

HAI ROMÂNE ARATĂ CĂ EȘTI OSPITALIER!

Adresa: • Ambasada Chinei

Nordului nr. 2, sector 1.
Puncte de reper: Bulevardul Aviatorilor, imediat ce traversați Lacul Floreasca, pe stânga.

p.s. - pentru cei avizi de publicitate, se află și o televiziune la ambasada Chinei. În caz că sunt români care fac gesturi umanitare doar să se vadă seara la TV.

Rușine brânzarilor și macaronarilor (extremiști)!

Să parcurgem acest manifest de protejare a demnității naționale pe bucăți. Sătul de rahaturile extremiștilor italieni și austrieci am decis să mă documentez puțin pentru a îmi apăra identitatea de violator, cioară hoață sau orice alte epitete am mai primit noi ca nație. Comportamentul UNOR români peste hotare este de neacceptat, dar generalizarea și instigarea la xenofobie e o crimă la fel de mare... dacă nu chiar, mai mare.

I. Austria
Sincer, în Austria nu îmi amintesc să fi existat români care să fure sau să violeze fiind totuși o țară unde compatrioții noștri pleacă pentru o lume mai civilizată. Oare să fie asta problema? Că românul e zidar/ strungar/ gunoier mai bun ca austriacul și „fură cu nerușinare” un loc de muncă? Foarte posibil dar nu e românul un fel de „negru pe plantație” (metafora nu are nici o doză de rasism) care muncește pentru prosperitatea unui stat care nu îi este nici mumă nici tufă?
Trăiam cu impresia că politica e cretină și șocantă numai în România. Uite că nu e așa. Partidul extremist din Austria a făcut pentru a doua oară la rând o serie de afișe electorale cu caracter rasist/ xenofob. Și dacă panourile electorale nu sunt influențabile avem și jocuri în care „mâna dreptății austriece” protejează ”mărul prosperității” de ciorile invadatoare. Click ca să te convingi!
Frumos! Să învețe copilul de mic cum e cu „prădătorii” care vin să măture străzile la noi.

Pentru orice cetățean din Austria care din orice motiv îmi citește blogul, cât și pentru românii care sunt în căutarea afrontului perfect, am să enumăr câteva nume cunoscute (vedete internaționale): Wagner Waltraud (300), Underweger Jack (12), Thaeter Frank (2), Schenk Hugo (4) și ultimul intrat pe listă Josepf Fritzl. Ce au toți în comun și ce îi face așa faimoși? Sunt criminali seriali sau psihopați, direct de acolo din țara „civilizației”. În paranteză avem numărul de victime (morți, uciși, secerați, etc.), iar Fritzl este un caz aparte fiind doar un nebun care și-a sechestrat fica timp de 24 de ani și a făcut și „ceva” copii cu ea.

Marea majoritate a criminalilor pe care i-am enumerat, și mulți alții, erau niște frustrați sexual care sincer (o să sune morbid), nici un viol nu puteau să îl facă „pă bune”. Sodomizau cadavre și chestii de gen. Iar domnul Wagner (300 de morți) era un medic renumit pentru faptul că de la el din cabinet nu mai ieșeai cum intrat. Adică viu. Avea o plăcere să „pună stăpânire pe viață și moarte” (conform declarației personale de la proces). Și ca să închei cu Austria, mai am de precizat doar că, personalitățile de mai sus au omorât și peste hotare.

P.S. - Hitler ce era? Aham...


II. Italia
Ca și în cazul de mai sus, românii care violează și fură sunt de neacceptat, dar generalizarile sunt prostești și inumane (țara în care e țara lui Papa).

În Italia, românii lucrează de mulți ani: zidari, sculeri matrițeri, gunoieri, prostituate, prostituate-vedete, vedete, fotbaliști, etc. Plus, românii rămași acasă sporesc economia cizmei deoarece: TOATE PRODUSELE MIRACOL de la teleshoping sunt „made in Italy”. Așa că trancariciu de vibro-masaj care te electrocutează sau tava de gătit ecologic fără ulei, care se aprinde ca o banană flambată, sunt din țara în care NICI pastele nu au fost descoperite (vezi în istoria Chinei).

În materie de criminali, Italia „rupe norma” cum se spune, numai Toffania având peste 600 (șase sute!) de victime. Și e o listă uriașă. Au fost mai spornici și mai „profi” decât austriecii. Tot ca o completare, Alde Mussolini de unde era?

........................................................................................................................

Sper că textul meu a scos în evidență faptul că fiecare țară are „merele” ei (pe site și în istorie, România are maxim 5), iar atitudinea de a generaliza este complet eronată. Pe final, filmul următor este mai mult decât binevenit.

În România nu afli nimic.

De după Revoluție, românul, așa el ca homo modernus, și-a manifestat o nouă caracteristică: lălăiala (latinescul lalaitus care înseamnă „cel care bate câmpii cu grație”).

Pot să îmi întăresc afirmația cu enjpe exemple dar vă dau câteva elocvente. Încă nu se știe ce a fost la Revoluție, nu se cunoaște nimic din dispariția flotei, nu s-au recuperat banii furați de baronii locali, etc etc.

Acum, mă holbez ca lemurul (maimuța) la televizor și nu înțeleg nimic. Cu mâna pe DEX și ochelarii pe ochi (pentru aspectul de intelectual) vă spun că tot ce aud este „bla bla blaaaa”. La ora la care scriu textul se vorbește peste tot despre Insula Șerpilor. O știre așa simplă a devenit un fiasco de analiști și mișcări politice. Dacă titlul de știre este „Am câștigat!”, 3 minute mai târziu nu mai înțelegi o iotă din știre. Când își dau 15 oameni cu părerea și bat câmpii chiar nu mai înțelegi nimic. Și subiectul o să fie terminat înainte să înțeleagă tot românul. O să mai rămâna Sinteza Zilei care o să mai dezbată problema (sunt sigur), dar Stan este IMPOSIBIL! Frustrările omului și lipsa de coerență (plus umorul) te fac să îți smulgi părul din nas.

Ieri am avut parte de discuții despre evadații plecați la medic pentru dejte-n ochi. În loc să aflu care e finalitatea cazului, am reauzit și re-re-reauzit același film al problemei. AOLEU AJUNGE! Ori schimbăm subiectele ori ne lărgim aura discuției la un cerc mai mare decât face un câine când își aleargă coada. Până și viața Nikitei e mai palpitantă ca programele de „taci-șou”.

Și că tot vorbeam de Nikita. Am dormit execrabil din cauza ei de mai multe ori, dar ajunge! Am avut coșmaruri după ce am văzut (din greșeală) filmul ei porno, am mâncat legumele din ciorbă de frică să nu ajung silfid ca ea, chiar am deschis DEX-ul și cartea de „Bune maniere” ca să nu ajung țintă de roșii, dar pe bune/să moară Veta/ trăiască copilașii mei/ trailes/ ja la cocar, AJUNGE! Dacă ziarul Can Can o scoate pe Nikita din șoubiz, eu le cumpăr ziarul în fiecare dimineață. Nu cred că o să îl citesc dar dau acolo 1 lei de la mine.

Revenim. Aștept și eu o finalizare sau o idee finala la orice discuție. Că altfel murim proști cu informația în față.

Te joci cu mâna? Eşti ona... handbalist!

În 1963, Martin Luther King Jr. îşi spunea entuziast speech-ul care avea să pună lumea pe gânduri şi care avea să îi provoace moartea. Avea şi el un vis care mai mult sau mai puţin, acum este real. De când ne dădeam foc la recolte şi otrăveam fântânile am trăit şi eu cu sentimentul că "I have a dream!". Dar nu toate visele sunt posibile în România. Dar speranţa moare ultima.

Pe blogul ăsta nu prea am postat eu texte despre OAMENI care merită RESPECT! Nu cresc în copaci, şi dacă există li se urca presa la cap până să apuc să zic eu "bravo" în gând. La tembelizor are loc Campionatul Mondial de Handbal 2009 din Croaţia. La ora la care scriu eu textul, România este în faţa primului succes. Cu 10 minute înainte de final conduce echipa Argentinei. A pierdut primele două partide dar nu-i bai. Persoana care merită respect astăzi, sau toată săptămâna, este domnul Petre Paleu. Pentru cine nu cunoaşte (şi nu sunt mulţi), este vicepreşedintele Federaţiei Române de Handbal.

Declaraţia lui Paleu după meciul România - Ungaria: "Să le fie ruşine românilor, că nu ştiu să aprecieze munca handbaliştilor şi nu vin să-i susţină la un Campionatul Mondial, deşi el se desfăşoară aproape de casă. A fost o sală plină de maghiari şi doar 50 de români. La fotbal se duc cu miile, la mii de kilometri distanţă. Să le stea fotbalul în gât românilor şi să se califice la un Campionat Mondial când voi vrea eu".

Extraordinar. Fenomenal. Domnule, ai umplut de flegmă şi respect tot ce înseamnă "românism"! Felicitări! Cu această replică, domnule, ai dat peste bot muţilor şi chivuţelor!

Comentatorul partidei de handbal precizează în timpul partidei cu Argentina: "echipa din America de Sud se află în umbra echipei de fotbal care...(o enumerare perfectă de palmares şi jucători)...". Comentatorul a dat dovadă de cunoştinţe vaste în fotbal când el comenta alt sport. De asemenea, a comparat situaţia echipei de handbal din Argentina (în umbra fotbalului), cu echipa României. Mai pardon. Argentina are genii în lotul de fotbal în timp ce România are măscărici!

Votează pentru România!

Felicitări celor care au votat minunile naturale ale României în prima etapă a concursului, dar din păcate singura frumuseţe naturală care merge mai departe în concurs este Parcul Naţional Retezat. Este un succes deoarece Parcul a fost ales (împreună cu alte minuni naturale) dintr-un total de 430.

Hai să fim buni români şi de acum încolo să susţinem până la capăt cu demnitate.

Votează AICI! şi demonstrează că îţi pasă!



P.S. - Doamna Udrea, lăsaţi turismul ecumenic pentru că biserici şi popi avem peste tot în lume. Bateţi moneda acum pe Parcul Retezat cât suntem băgaţi în seamă şi există susţinere. HAIDA!

Reclama la români!

De ceva timp apare la televizor următoarea reclamă:


Să fim serioşi. Aşa arată o întâlnire între tatăl unei fete şi prieten? Vorbim de cazurile majoritare din România. Să comentăm puţin reclama:

- nevasta îl serveşte pe hol. E la modul, bea cafeaua, îmbracăte şi fugi că vine poştaşul.

- de ce vrea să îşi scoate fata din cameră? Şi de ce cu atâta zel de ajunge să împingă mirosul pe sub uşă?

- tipul: "O mulţumesc!". Băi nu ne minţi?! Tu de unde ai apărut? "&/#&%!=)(!!!"

- "Eu sunt Alex. Prietenul Corinei". Eu sunt tasu. Ieşi afară!

- "Neaţa tati". SODOMA ŞI GOMORA!

- "Ce iubitule înt JPOC!"

- PUTErea alintului părintesc!

.......................................................................................................................................

Uite aici reclamă românească, neaoşe, dă tradiţie!

Un pas mare pentru tine, un pas înapoi pentru omenire!

De fapt titlul se traduce în felul următor: O flegmă mare pentru tine, un trotuar mai puţin igienic/curat/circulabil pentru omenire.

Domnul are o prestanţă. Mustaţa tunsă, părul gelat, fond de ten pe lângă nas, două culori pe faţă, o sprânceană masculină pe ambii ochi, costum pieptănat cu peria de sârmă, pantofi stil western. E un domn.

Îşi trage suflarea, scanează piţipoancele din jur, se uită pe sub sprânceană îşi trage sufletul şi dă afară cei mai bun din el...o flegmă! Se uită mândru la creaţie, nici Van Gogh nu era aşa mândru de urechea lui în sânge cum era "alde ăsta" de flegma lui. Se uita la expectoraţie, ea la el...vorba aia, "dragoste la prima vedere" SAU "eu te-am făcut eu te...omor"?

Se aştepta ca toţi să cadem pe spate, cum cădeau găinile în desenul animat cu cocoşul Frankie, dar de fapt nu a căzut nimeni. Şi tu vrei o ţară demnă de Europa nu? Să-ţi calce neamţu în scuipat, sau să patineze francezul iarna pe saliva ta? Am găndit o vorbă care sper ca peste ani să apară într-o carte cu replici celebre ale unor oameni oarecare: Cine flegmează cu măiestrie masculină, are mereu muci în gură!

........................................................................................................................................

Audiţie plăcută....

Periplu prin Ţara Foamei!

Dragi cititori, mă întorc la voi, cu burta până la genunchi şi cu un total frumuşel de 120 de kilograme. Am devenit un frumos exemplar de 90+120+90.

Duminică, la Bran, la poalele uneia dintre cele mai cunoscute cetăţi din LUME! şi cele mai prost mediatizate în acelaşi timp, a avut loc: Festivalul "Răvăşitul oilor". Adică pastramă, brânză, caş şi mămăligă.

Să începem cu începutul. Am plecat la ora 6 dimineaţa pentru că după ora 8-9 toată România se blochează. Aşa că atunci când "jmecherii" abea se trezeau şi se pregăteau de munte, eu eram primul la coadă la pastramă. Apropo, nu ştiam că există şi la noi un drum bun. DN 60 este ori maximul de şosea posibilă la noi, ori...mare parte din drum e drept şi cu peisajul montan în faţă îţi dă impresia de drum "tipic american", drept...şi fără gropi.

La ora 8 dimineaţa era încă linişte la Bran şi se mai putea parca maşina fără probleme. Am încălzit stomacul cu bulz (brânză direct în mămăligă, un fel de Kinder cu surprize), şi am admirat petrecerea.


Tot ciobanul are Humer. Personajul din imagine ori a muls mulţi ţapi, ori a tuns multe capre...oricum, demodata căruţă a murit demult...acum avem 300 de cai putere, tracţiune 4x4, GPS, airbag, mms, sms, hard disk, mp6, dividi...şi mirosim a parfum. De oaie!

Pot demonstra că am fost PRIMUL CLIENT! Grătărul nu este încins bine, şi singurele bucăţi de pastramă sunt ale mele.

La plecare am stat O ORĂ şi JUMĂTATE la coadă la Kurtos Kolaci! Şi copacii stau la coadă pentru aşa ceva. Aici am întâlnit şi două domnişoare "superbe, divine, graţioase". 4 colaci de fiecare şi unghii de...mulţi centimetri.

La plecare, se formase o coadă de intrare în Bran de 15 kilometri! De la Bran până în Braşov era O COADĂ! Asta ca să îmi justific plecarea cu noaptea-n cap.
Am mâncat, am băut, am plecat. Un veni, vidi, vici al gurmanzilor. Motto-ul meu: Dacă nu vizitaţi ţara, măcar mâncaţi-o!
Şi un câine a râs de mine...

Audiţie plăcută...Iggy! La masa 2 cu o cântare şi o pastramă!

Ştirea de la hora cinci.

Bună seara. Salut frate. Săr`na mamaie...sunt la teveu.

Astăzi ştirile de la hora cinci vă sunt prezentate de eu, recte, Johnny Legendaru`.

Oamenii răpiţi în Egipt trăiesc o adevărată dramă...Bănel Nicoliţă e rupt. Are ruptură de...Ministerul român de Externe a anunţat că...Adelina Elisei şi Cristi Chivu vor avea o fetiţă şi...în Somalia au murit 30 de oameni, victime ale...strategia lui Becali în alegeri o să fie una de ardere a fântânilor şi secarea femeilor sau...invers. Acceleratorul a început să meargă invers, adică particulele nu se mai lovesc ci se...marire. Simona Senzual îşi măreşte sânii deoarece...Transparacy International consideră România şi Bulgaria cele mai corupte ţări din UE. Pentru combaterea corupţiei...Google a lansat telefonul android care...la târgul de sarmale de la...Premiile Emmy aduc noi surprize prin prezenţa lui...Paul Păcuraru proaspăt demis deoarece...la Timişoara un elev a înscenat răpirea colegului său pentru că...Elodia în continuare face plajă în Bahamas şi poliţia o caută la...Mitingul pensionarilor pentru creşterea salarilor deoarece vin alegerile şi...laptele toxic din China o să fie...prins la 5 minute după ce a evadat, deţinutul a declarat că..."MM Stoica este un travestit" şi...dau legătura la Fâstâceni, unde Aghiasmiţei Bucuroi este în direct şi la faţa locului. Aghiasmiţei?

Aici. În spatele meu, o doamnă stă tristă, aproape de disperare...chiar emoizare, într-o baltă de sânge, apă şi scrum. După ce a venit viitura, Petrică a înebunit de furie că nevasta lui, recte doamna, plutea în derivă cu altu`, şi a dat foc casei, apoi a început să se hăcuiască pe el şi soacră.
Doamna Bartolomea, în spatele dumneavoastră este ce a mai rămas din casă, soacră şi bărbat...Cum vă simţiţi?
.....................................................................................

Aghiasmiţei, te plătim degeaba...continuăm cu buletinul meteo...ploua şi în martie iese soarele.
Vă mulţumesc pentru atenţie şi nu plecaţi din faţa televizoarelor pentru că, oricum nu aveţi ceva mai bun de făcut.

Audiţie plăcută...

Din nou pe culmile patriei.

După atâtea zile de muncă am hotărât să mă urc la volan (eram hotărât să încurc traficul autostrăzii cu viteza mea de melc bătut de vânt), împreună cu "neamul" şi să plecăm măcar pentru o zi departe spre munţi, să oprim peste tot unde vedem ceva interesant de observat ori ceva bun de mâncat (ciorbă de văcuţă, mici, tochitură, etc.).

Încă de la plecare am observat că sâmbăta e liber la nerespectarea regulilor.

Poliţia parchează în intersecţie ca la mama lor acasă, blocând şi traficul şi pietonii. Dar e bine. Nu la gogoşi, că alea sunt "americăneşti". Merdeneaua tradiţională tăticu!

Trecem peste. Nu se supără nimeni doar că ăstora nu le poţi da cu ouă pe parbriz. Încearcă să vezi dacă poţi :D

Undeva la un semafor din zona Casei Scânteii o bătrânică se pregăteşte să treacă strada. Încetinesc din timp, nu frânez brusc spre a nu mă tapeta pe parbriz şi cred că am oprit puţin pe trecerea de pietoni. Nici o intenţie să plec mai departe fără să acord prioritate bătrânei, dar aceasta a simţit pericolul, a ridicat cele 2 traiste în aer şi cu mişcări demne de Xena a început să urle "criminalule, nenorocitule, VREI SĂ MĂ OMORI!?". M-am simţit minunat mai ales că aveam şi spectatori.

Am oprit la o mânăstire (Ghighiu?), pentru a mânca colivă (datoria mea!) şi a umple o sticlă de 0,5 cu apă sfinţită de la robinet. Pentru a demonstra că sunt un fiu model, m-am oferit să merg în spatele mânăstirii să umplu sticla de la o "cişmea". În faţa mea, o familie, a umplut, atenţie!...cât?...cât?...32 litri! REPET 32 DE LITRI! de apă sfinţită, în sticle de 1, 2 şi 5 litri. Inclusiv au clătit cu apa sfinţită câteva sticle de Burger pentru a le umple cu licoarea făcătoare de minuni. 32 de litri de apă sfinţită înseamnă ori multe păcate, ori că se spală cu ea. Oricum apa curgea în sticle cam cu aproximativ 5 stropi pe minut, deci extazul a durat aproape 45 de minute, timp în care mi-a crescut şi o frumoasă barbă preoţească. După 30 de minute am pornit un dialog inofensiv cu persoana care aducea a soacră: "Dumnezeu a zis puţin şi bine. Chiar e nevoie să sfinţiţi tot cartierul?" "Familia mare." "Şi o beţi la nuntă?" "Câtă lipsă de respect în biserică!" "Aliluia Aliluia!".

În staţiunea Slănic Prahova, mă întâmpină un banner cu "BINE AŢI VOMIT!". Să fie primit.

Drumul înapoi spre casă a fost presărat cu momente plăcute pe una din şosele naţionale, pline de gropi, gropi pentru care trebuie să plătesc rovignetă, când o domnişoară cu ochelari de muscă şi slimu (ţigarea) în gură, era să intre în mine deoarece dansa la volan.

Până data viitoare, exploraţi România. Cât o mai avem.

O melodie...chill...audiţie plăcută!