Din nou pe culmile patriei.

După atâtea zile de muncă am hotărât să mă urc la volan (eram hotărât să încurc traficul autostrăzii cu viteza mea de melc bătut de vânt), împreună cu "neamul" şi să plecăm măcar pentru o zi departe spre munţi, să oprim peste tot unde vedem ceva interesant de observat ori ceva bun de mâncat (ciorbă de văcuţă, mici, tochitură, etc.).

Încă de la plecare am observat că sâmbăta e liber la nerespectarea regulilor.

Poliţia parchează în intersecţie ca la mama lor acasă, blocând şi traficul şi pietonii. Dar e bine. Nu la gogoşi, că alea sunt "americăneşti". Merdeneaua tradiţională tăticu!

Trecem peste. Nu se supără nimeni doar că ăstora nu le poţi da cu ouă pe parbriz. Încearcă să vezi dacă poţi :D

Undeva la un semafor din zona Casei Scânteii o bătrânică se pregăteşte să treacă strada. Încetinesc din timp, nu frânez brusc spre a nu mă tapeta pe parbriz şi cred că am oprit puţin pe trecerea de pietoni. Nici o intenţie să plec mai departe fără să acord prioritate bătrânei, dar aceasta a simţit pericolul, a ridicat cele 2 traiste în aer şi cu mişcări demne de Xena a început să urle "criminalule, nenorocitule, VREI SĂ MĂ OMORI!?". M-am simţit minunat mai ales că aveam şi spectatori.

Am oprit la o mânăstire (Ghighiu?), pentru a mânca colivă (datoria mea!) şi a umple o sticlă de 0,5 cu apă sfinţită de la robinet. Pentru a demonstra că sunt un fiu model, m-am oferit să merg în spatele mânăstirii să umplu sticla de la o "cişmea". În faţa mea, o familie, a umplut, atenţie!...cât?...cât?...32 litri! REPET 32 DE LITRI! de apă sfinţită, în sticle de 1, 2 şi 5 litri. Inclusiv au clătit cu apa sfinţită câteva sticle de Burger pentru a le umple cu licoarea făcătoare de minuni. 32 de litri de apă sfinţită înseamnă ori multe păcate, ori că se spală cu ea. Oricum apa curgea în sticle cam cu aproximativ 5 stropi pe minut, deci extazul a durat aproape 45 de minute, timp în care mi-a crescut şi o frumoasă barbă preoţească. După 30 de minute am pornit un dialog inofensiv cu persoana care aducea a soacră: "Dumnezeu a zis puţin şi bine. Chiar e nevoie să sfinţiţi tot cartierul?" "Familia mare." "Şi o beţi la nuntă?" "Câtă lipsă de respect în biserică!" "Aliluia Aliluia!".

În staţiunea Slănic Prahova, mă întâmpină un banner cu "BINE AŢI VOMIT!". Să fie primit.

Drumul înapoi spre casă a fost presărat cu momente plăcute pe una din şosele naţionale, pline de gropi, gropi pentru care trebuie să plătesc rovignetă, când o domnişoară cu ochelari de muscă şi slimu (ţigarea) în gură, era să intre în mine deoarece dansa la volan.

Până data viitoare, exploraţi România. Cât o mai avem.

O melodie...chill...audiţie plăcută!