Acum 8 ani...

...când 15 septembrie însemna ceva, am cunoscut persoana care avea de gând să îmi fie dirigintă 4 ani. Persoana despre care învăţătoarea îţi tot spunea că va face legătura cât mai uşoară între şcoala generală şi liceu.

Nu am să specific numele, dar am să mărturisesc că împreună cu 24 (aşa îmi amintesc) de colegi/ draci împieliţaţi am încercat să distrugem cât mai mult din armonie. Diriginta îşi făcuse un renume. O "tânără neprihănită" la cei 44 de ani, îmbrăcată de la SH (până atunci nu descoperisem ca SH-ul e punk), care locuia cu mama sa şi mergea duminică de duminică la biserică. Râdeam că eram mici şi chiar nu ne păsa. Ne frustra cu teme intermitente de vacanţă şi mai ales ştia când nu e suferită de cineva cu glumiţe gen: "Am crezut că v-aţi mutat deja!?". Dar ce e drept îi făceam viaţa un calvar. Eu personal am ameninţat-o (nu că aş fi avut cu ce), pentru simplul fapt că a îndrăznit să dea cu o carte personală de podea. Totul pentru că nu am stâns gunoaiele din clasa (nesuferită obligaţie şcolară! să strâng gunoaiele făcute de 23 de elevi? cum sună?).

Era o persoană confuză. În clasa a 8-a, cu câteva săptămâni înainte de Capacitate, am avut surpriza să aflu de la profesoara de istorie (făceam meditaţii cu dânsa câte 40 de elevi într-o clasă, şi eu eram undeva în spatele clasei aprofundam caterinca necesară în liceu), că diriginta noastră era chiar o persoana şic până să intre sub o influenţă parentală şi religioasă extremă. Lucru ce cu anii cu cred că a lăsat-o cu multe. Dar pe cât de răutăcioasă era, pe atât de mândră era când se lăuda cu textele noastre în revista şcolii (inclusiv eu am scris la revista de religie a şcolii, aham).

Acum 2 zile, în zona Şcolii Generale numărul 59, în faţa bisericii era o doamnă cu o vestimentaţie la fel de sărăcăcioasă, cu un batic negru pe cap, cu o privire pierdută, grăbită spre cine ştie unde...mă gândeam că poate...şi ce crezi?

.....................................................................................

Am învăţat de la doamna dirigintă că e frumos să strângi jucării şi dulciuri pentru copii din centrele de plasament. Am să încerc împreună cu cititorii blogului şi amicii de pe messenger să strâng jucării şi dulciuri pentru un centru unde copii au mare nevoie. O jucărie de la fiecare nu cred că e aşa mult. O să continui cu această idee până o să o finalizez. Cei care vor să se implice să dea un mesaj.

Mulţumesc anticipat.

Audiţie plăcută...