O dă ție.

Și-a venit ea, Garofița
Dă pă deal la Moldovița
Gânduri mari de șefă, iapă,
Căpitană peste-o baltă.

Că la ea-n familion
Mama ei făcuse șou.
Iar Bunica era tare,
Nevasta lui Ra, Țepeș și alți, doamne!

Cu bănuți luați din nevoi
O făcut afaceri noi,
Și mai puse sub birou, fariseu
Nimic nu-i nou.

Pe plantația ei avea
Numai flori de colțuri, emo,
Dar găsit a fi zgârcită
Și cu toți o sictirită.

Implicată până-n gâți
Făcuse din bici - rahați
Iar la iarnă-n faliment, o să spună:
„N-am noroc!”

Peste ei unul ferit,
Un personaj tâmpit.
Sătul de gogoși, bezele
A plecat să-și facă avere.

A primit bocanci în fiere,
De la italienii plini de vita și de bere.
Iar la spanioli pe câmp
A cules pân` n-a putut.

Întors acasă, săturat de iapa grasă
A plecat s-o descoasă.
Cum să nu fie grețoasă?
Când soarta-i o babă hoață.