Bunul, răul şi cocalarul.

Viaţa e greu frate. În El Rahova e greu să trăieşti. Pericolul te pândeşte peste tot.

Fie că eşti călare pe o manelistă, fie CĂ CĂlareşti o maşină furată cu talent din Spania, Italia sau Germania, eşti un adevărat coi-boi pe 4 roţi/labe.

La fiecare răsărit de soare, cartierul e mai sălbatic...Cai şi iepe zburdă pe trotuar, rotocoale de buruieni zboară pe şosea, şi încă de dimineaţă se umple cartierul de văcari, ţărani şi alcoolici.

Azi am ales să merg pe jos, să folosesc Regia Autonomă de Iepe Bucureşti, şi să o las pe Blec Biuti acasă. Şi cu căştile în urechi ascultam country şi băteam uşor ritmul cu ciocatele mele din piele de Şarpe de Caracal. Când....în faţa mea se propteşte unu cu o căruţa 4xx4x4x4=Q7. Prima dată am crezut că e dric...dar era de fapt..."Vagonul care aduce moartea şi fiţa pe viaţă".

Continuarea merge pe melodia...


Şi ce a făcut văcarul? A dat drumul la boxe, la maxim, de acoperea tot Sud-Vestu` Sălbatic. Cine cânta? Guţă Pistolarul Maimuţă. Mi-am încruntat privirea spre el şi am zâmbit ironic cu cei 2 dinţi care îi mai am. El, nesimţitul, a tras o privire spre văcăreasa de lângă şi a scos un pistol. Şi îl ţintise spre mine. Nu ştiu dacă era cu apă sau cu el îşi aprindea Carpaţii, dar părea foarte real. După ce ne-am privit dur şi adânc în ochi, culoarea verde îi bătea în ochelarii D&G şi o bătrânică în spate îi claxona nervoasă de la volanul unui Lamborghini galben. Nu te joci în Sud-Vest...

Acum mă duc să mestec nişte tutun la botu` calului...