Era o seară rece de toamnă. Afară ploua cu monezi grele de 50 de bani, iar lumea în lăcomia specifică stătea cu gura deschisă, dar cu buzunarele închise să nu le fure goliciunea. În familia V., don`şoara Mimi, o rebelă în toată firea, se certa cu părinţii ei, Grigore şi Lucica, demodaţi, foşti UTC-işti, acum pantofari sau pălărieri.
În seara aceea, minunată dealtfel, familia avea o problemă. Tânăra Mimi doreşte bani de băutură ca să îşi întreţină obiceiurile burgheze, şi ţipa din toţi bojocii că e sătula de Carpaţi de contrabandă şi vrea ţigare cu filtru şi tutun greu. Meduza vrea Marlboro, şi nu oricare, vrea dăla roşu roşu şi lung. Lucica şi Grigore încearcă să o convingă: "Măi mamă nu avem! De abea ce am avut de 2 pâini şi o rosie ca să mai dregem o supă chioară. Fumează şi tu de la prietenii tăi". Mimi "nu" şi "nu". Şi dăi cu ţipete, sparge bibelouri cu îngeraşi, rupe cu dinţii mileurile de pe televizor şi dărâmă covorul cu "Răpirea din Serai" de pe perete. Îngeraşul vrea ţigări, adică nişte amărâţi de 7 lei. Nu e ca şi cum ar fi studentă şi ar cere milioane pentru cărţi şi studii. Întelegere Doamneeeee!
Deja discuţia nu ducea nicăieri. Aşa că tânăra silfidă pune mâna pe cuţitul cu care a fost tranşat ultimul porc în familia aia (stră-bunicul în 1912) şi după două piruete şi trei mişcări...a tăiat de la întreţinere (tineri economic) două persoane.
Cuprinsă de remuşcări, îi mai file mignon puţin. Fiind sigură că omul trăieşte şi după operaţie pe creier împrăştiat, decide să îi spânzure în baie, ca să se scurgă şi mizeria şi să rpindă şi aromă de mucegai nobil. Apoi calculează fapta şi decide să îi îngroape de vii în curtea blocului lângă hamsterul ei şi câinele vecinei. Fapta este efectuată ca la carte, numai că ea lucra dupa o culegere bulgăreasca veche (Murder for Dummies, editura Mămăligichi), astfel încât poliţiştii o prind când târşâia "poza de familie" pe scări în pungi de Metro.
Mimişor scapă pe caz de nebunie din şcoala de corecţie, şi pe caz de bani şi eroare judiciară de Sapoca/ Bălăceanca şi revine la liceu după ce pierde un an de zile la terapii. Fără părinţi.
Vine sfârşitul anului (şcolar!). Un an în care a fost vorbită pe la spate pentru fapta ei, şi toţi se fereau de ea prin liceu iar profesorii îi zambeau tâmpi cu gândul la părinţii ei. Poza de sfârşit de an cu clasa. Toţi frumos aranjaţi, frezaţi şi fezandaţi se aşează aşa cum le dictează fotograful profesionist. "Zâmbiţi vă rog" şi din spate se aude de la Mimi: " Daca nu iese bine poza vă omor". A fost cea mai frumoasă poza a liceului.
Sărbători fericite :D!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu