Tragi-comedia II

........................................................................................................................................

În clasa a 12-a Lăcrămioara nu mai avea nici un dubiu. Va ajunge CINEVA! Era scris în stele, catalog, bănci şi fiţuicile pe care şi le împărţeau colegele ei invidioase. Era vestită şi în afara liceului, numărul ei de telefon (fix) era scris pe toate WC-urile publice imediat dupa mesaje gen: "Mulg pe gratis", "Lăsaţi Centura să vină la mine" şi "Eşti singur pe tron? Na o prinţesă".

Lăcrămioara nu se supăra. Ştia că e facută să fie vedetă. Avea nişte pantaloni strâmţi pe fund (un roz ţipător), bluziţe cu buricul gol, pielea fină şi vânătă de la frig şi curea (domnul Sârbu obişnuia să îi frăgezească carnea în fiecare seară) şi o gecuţă cu fulgi/pene de struţo-cămilă sau ce curcubitaceu mai e la modă pe gluga gecii. Se machia strident, genele mângâiau tavanul iar fondul de ten în 3 straturi îi acoperea ochii vineţi de somn si palme. Acuma nu vă faceţi greşita impresie că o bătea doar tasu. Nu suntem animale. Avea şi o mama isterică ce o tăvălea prin casă imediat ce rămânea fără Rudotel, colegele din liceu ce îi puneau piedică pe scări sau iubiţii care preferau să o bată pe ea, decât între ei.

În ultimul timp relaţia cu părinţii nu mai era aşa bună. Domnul Sârbu avea o ciroză ce îl chinuia, dar o trata cu Tanita şi Polar, astfel încât ultimele urme de ficat din organism să fie eliminate împreună cu întreaga plajă care o avea la rinichi. Doamna Sărbu era într-o stare mult mai gravă. Ipohondria avansase, astfel încât mult timp îl petrecea la cabinete medicale vindecând boli ca bătrâneţea, mersul pe jos şi complexul "puteam să fiu soţie de preşedinte". Ultima soluţie era Bălăceanca sau PRM. Se gândea şi la o cariera muzicală.

Ce făcea tânăra Lăcrămioara? Era decisă să scape de calvar, aşa că îşi testează iubitul cu "reîncarcă-mi cartela de la telefonul primit de la tine, cu 5$ şi te cred pe cuvânt că vreau să ma mut cu tine. ACUM!". Posesivă şi drăgăstoasă ca măsa.

Acum Lăcrămioara era independentă, mda, îl avea pe piticotul ăla de iubit/sponsor, dar nu asta era problema ei. Era ca pasărea cerului (când era mică tasu o ameninţa mereu ca o aruncă de la geam, probabil de aici plăcerea icariană), deci făcea ce o ducea capul. Nu prea mult oricum.

.......................................................................................................................................

Lăcrămioara will be back!

Audiţie plăcută. Oldies but...