Cand eu am intalnit-o pe ea....

Era simplu. Plecam de la premisa ca "nu am sanse si gata". "Way out of my league!".

Da cum te izbeste ma nene in moalele capului. Chiar nu stii de unde sare dragostea asta. E un sentiment maladiv...gata ca ma stric iar si apar critici ca sunt prea poetic...dar acest animalut acvatic iti trezeste imaginatia. Izbucnesti sentimental si nu te mai poti oprii. Adica ma stapanesc, ca de am si eu istoria mea, dar nu poti sa stai "Lemn Tanase" (citez din EA), si sa nu arati ce simti. Mai ales ca apoi vin momente ca "inainte erai altfel"..si eu urasc sa aud asta...

Sunt ametit. Capul in nori. Oricum eu sunt aiurit din fire, dar acum banai de ameteala. Si ador ca nu suporta orele cand nu ne vedem. Sa ai pe cineva care iti suporta fata si mentalitatea 24 din 24 e un "succesuri".

Ca ne certam? Cine nu se cearta? Si daca stam tristi? Traim 120 de ani amandoi dar ne plictisim de moarte...una care nu mai vine....asa, incaruntim la 25, facem riduri la 30, la 40 ne pensionam pe caz de boala si pana la final o tinem in impacari :D

Parca nici acum nu sunt direct ca ea. Dar asa sunt eu....parca plimbat si caznit prin partea asta sentimentala...sau poate chair deloc....oricum ne meritam...ne-am castigat la loz in plic pana la urma....suntem pe aceeasi unda (ha)......

Sper sa nu mai dezamagesc....si sa nu revin la origini :D Dar nu mai vreau...asa ca sunt Bonea George. 001234567. Te sarut.