Acest blog, cu sutele de mii de cuvinte pe care le contine, a fost si este produs in circa 24 de ore de un grup de neuroni supusi colapsului, care lucreaza in cubical-uri si incearca sa ofere o informatie cat mai placuta unui cititor de la care daca obtin un zambet e PERFECT!
Continutul a fost determinat de o judecata subiectiva si de cele 6 simturi, deoarece nu am un patron, sponsor, finantator...deci nu am salariu! Unele articole apar pentru a soca, atrage atentia, informa s.a.m.d. Blogul este deschis spatiilor publicitare de orice fel, deoarece m-am saturat de merdenele.
Accept critici si remarci, deoarece este un blog deschis de pareri si opinii...Citire placuta!
De fapt titlul se traduce în felul următor: O flegmă mare pentru tine, un trotuar mai puţin igienic/curat/circulabil pentru omenire.
Domnul are o prestanţă. Mustaţa tunsă, părul gelat, fond de ten pe lângă nas, două culori pe faţă, o sprânceană masculină pe ambii ochi, costum pieptănat cu peria de sârmă, pantofi stil western. E un domn.
Îşi trage suflarea, scanează piţipoancele din jur, se uită pe sub sprânceană îşi trage sufletul şi dă afară cei mai bun din el...o flegmă! Se uită mândru la creaţie, nici Van Gogh nu era aşa mândru de urechea lui în sânge cum era "alde ăsta" de flegma lui. Se uita la expectoraţie, ea la el...vorba aia, "dragoste la prima vedere" SAU "eu te-am făcut eu te...omor"?
Se aştepta ca toţi să cadem pe spate, cum cădeau găinile în desenul animat cu cocoşul Frankie, dar de fapt nu a căzut nimeni. Şi tu vrei o ţară demnă de Europa nu? Să-ţi calce neamţu în scuipat, sau să patineze francezul iarna pe saliva ta? Am găndit o vorbă care sper ca peste ani să apară într-o carte cu replici celebre ale unor oameni oarecare: Cine flegmează cu măiestrie masculină, are mereu muci în gură!
Am găsit-o pe proasta satului. În mai multe exemplare în fiecare zi. De acum înainte am de gând să prezint la câteva zile distanţă, câştigătorul/ câştigătoarea premiului "Proasta satului". "Proasta" la feminin pentru că e vorba de tradiţii aici şi nu ne jucăm cu limba de lemn a poporului român.
Primul câştigător este domnul din imagine...
Nu este pentru prima dată când poliţiştii patriei, ultra dotaţi cu ultra Logan-uri, sunt prinşi în postura infractorului prost, dar uneori ei jignesc inteligenţa colegilor de breaslă. Domnul de faţă nu a învâţat în atâţia ani de meserie grea că atunci când faci o "bubă" e indicat să îţi pui gluga în cap ca panaramele şi să taci. Povestea fabulantă cu medicamentele, fresh-ul de fasole şi ochii tulburi e pentru Secţia 19. Nenea din imagine a fost un poliţist rău! Îl batem la secţie, ne batem joc de el la TV sau îl eliminăm din branşă? A sau B...
Bătaia pe premiu a fost pierdută la milimetru de "proasta satului" (masculin, feminin sau echerojen), tânărul specimenul care calcă pe la facultate pentru că liceul l-a făcut...de comandă. Îţi mulţumesc pentru deranjul interesant şi glumele proaste. Puteam să stau acasă şi să mă uit la Vacanţa Mare şi trăiam aceeaşi plăcere.
Ca viitor jurnalist încerc să fiu imparţial faţă de fotbal sau partidele politice, dar toată lumea ştie cine e Marius Lăcătuş. Pentru că a fost dat afară din propria lui casă, pentru că niciodată galeria aia "rea şi dură" nu a înfăptuit ce a dorit, a apărut o petiţie pe Internet:
Cel care a adus singurul trofeu de calibru în ţară, cel care chiar are sânge roş-albastru, pentru eroul care a plâns ca un copil când a trebuit să spună "La revedere" puştilor fiţoşi şi proşti din vistiar.
Din partea mea, să nu mai meargă nimeni la stadion până nu fuge Becali şi se întoarce Lăcătuş cu statuia lui cu tot. Hai voi din galeria care salutaţi ca până la 1944, ignoraţi şi câştigaţi.
Aştept respect asemănător şi de la Dinamo pentru Dinu, de la Rapid pentru Rică Răducanu ecetera ecetera...că tot vrem noi să slăvim românii şi nu străinii.
Preoţii vor majorări salariale asemănătoare profesorilor. De ce? Pentru că încă ne aflăm în acele secole în care preotul = profesor, şi de asemenea, în societatea românească preotul are şi alt rol în afară de a consuma în numele bisericii bani de la buget (vezi bugetul alocat Catedralei Sărăcirii Neamului). Pe blogul lui "Dumnezeu e ateu" apăruse şocanta veste că din banii munciţi de noi, o parte sunt duşi către biserică. Adică din "sângele şi sudoarea frunţii mele" preoţii se plimba cu Lincoln, Q7 şi alte "cazane"? Ce viaţă domne...sau Doamne. De preoţii săraci din mânăstiri nu îmi pasă că mai fac o exorcizare şi îşi scot pârleala...
Tot în domeniu. Un profesor de religie nu a venit la ore, şi doi elevi s-au luat la bătaie până unul din ei a murit de stop cardio-respirator. Să recapitulăm: - preotul nu era la prima oră la care lipsea (din spusele elevilor), deducem din asta că era la miting pentru majorarea salarială din două părţi: educaţie şi biserică. - agresorul suferea de probleme de exprimare şi se bâlbâia uneori, motiv pentru care a fost "luat la mişto" de victimă. L-a lovit cu piciorul în piept şi o prostie a devenit o dramă. Dragi profesori (în general, dar în special cei de religie), când mai ajugeţi la ore, decât să repetaţi aceleaşi lecţii de clasa a II-a, decât să huliţi celelalte religii, să jigniţi gay, ş.a.m.d., mai bine învăţaţi copii cum e cu moralitatea (mai ales aia creştină)...e mai folositor bun-simţul în societate decât "Procesul maimuţelor" (vezi filmul).
A apărut o nouă emisiune pe Antena (1,2,3,4,fără număr?), în care sunt prezentate n-jpe mii de cazuri şocante. Avem de la preoţi care fac sex (că de preoţi pedofili şi barbugii ne-am săturat), până la babe care îşi aud câinele cum le spune "mama" (în unele cazuri numită SCHIZOFRENIE), căţei de vedete, sâni de vedete, prostii de vedete...adică are şi Antena, OTVu` ei! Dan Voiculescu, cu toate programele tale de studenţi şi educare naţională, ai dat rău cu secreţia (vâscoasă) produsă de glandele nazale şi eliminată prin nări în fasole... Apropo. "Profesionist" moderatorul că a întrerup un telespectator care îşi manifesta dezgustul pentru subiectele emisiunii. Score!
De ceva zile încoace, toată suflarea păcătoasă stă aliniată pe trotuar la Mitropolie să primească iertarea păcatelor, "promoţia 2008-2009". Faptul că lumea se calcă pe artrite pentru o nouă mântuire nu mă interesează. Mă interesează fenomenul în care părinţii cu probleme grave îşi duc pruncii (copii de 1-2 ani) la Mitropolie, şi stau cu ei 10-12-18 ore! Ieri, în jurul orei 17:00, în tramvaiul 32 (care altul?), o doamnă cerea voie să stea pe scaun cu copilul ei de 1 an jumate. Într-un trancarici arhi-plin (cum stau indienii pe trenuri), copilul a plâns şi a tot plâns...De ce? Mămica lui avea ATÂTEA păcate că şi-a târât micuţul la coadă pentru 12 ore. În frig, nemâncat, nedormit...lux ce să mai. Pe lângă faptul că nu ştia nici să îl ţină în braţe, tot tramvaiul am învăţat cum se calmează un copil. Vă rog atenţie...ce urmează să spun e mai tare ca tot OTVu`...Deci:
Se pune mâna pe capul firav al pruncului. Se prinde cu putere. Se imprimă o forţă în muşchii mâinii drepte egală cu cea a unui boxer. Şi într-o fracţiune de secundă JPOC! Copilul are capul lipit de geamul tramvaiul. Geamul duduie, toţi călătorii rămân interzişi. E linişte. Copilul ori are toate sinapsele distruse, ori creierul e făcut tapet undeva în micuţa lui cutie craniană. Mulţumesc de şou Deus.
Bucureştiul are parte de un nou animal. Îl vedeţi peste tot pe unde mergeţi, e o specie nouă a nesimţitului de cocalarus romanus. Acest "om" care şi-a lucrat caracterul şi fizicul cu steroizi are o structură foarte diformă. Se găseşte în mai multe feluri:
- muşchi în prostie care sunt pe post de suport pentru un cap mic, fără o formă anume, ce deţine un păr gelat, şi urechi/nas/ochi/buze nedezvoltate - muşchi căcălău care suportă un cap dezvoltat dar gol (caracteristică generală) - muşchi de pădure, mici şi verzi, pe un exponat din cretacic care merge ca un halterofil...cu supradoză de supozitoare
Acest SupozitorMan are un caracter de tot rahatul turcesc. Merge ţanţoş şi este singurul mers din lume care provoacă daune. Astăzi, un astfel de specimen a dorit să îmi demonstreze mie şi unui întreg peron de tramvai că are sânge în...perfuzie. Am trecut pe lângă el şi m-am ferit ca să nu mă dărâme cu tăria lui de caracter. În schimb o domnişoară nu a avut "instinctul de supravieţuire în oraş" activat şi a fost trântită la pământ de...mitocan şi porc. Lumea era "sidefată" dar tăcută şi proastă...
Dragă Moş Nicolae...anul acesta merit o nuia. Dar mai bine o telescopică...am fost un băiat foarte rau şi îmi fac de lucru cu "nuiaua" de la tine...
a) cauze - consumul mare de bere provoacă impotenţă. Împreună cu tutunul, rezultatul în timp e dramatic. Bărbaţii îşi pierd "funcţia", cad în depresii, apoi cad pe gânduri şi în ultimă instanţă cad de bunăvoie de pe blocuri. - se înjură toţi bărbaţii de mamă, până acestea supărate că sunt incluse în discuţie aiurea, îi bat pe "româneşte"...îi omoară. - e anul 2342, Steaua ajunge din nou în finala Ligii Stargate a Campionilor (ultima dată fiind în 1989), conduce la pauză cu 5 - 0 pe Rapid Vărăşti, şi după pauză pierde cu 5 - 7. Infarct miocardic pe capete. Suporterii adverşi mor de bucurie..comă alcoolică. Anti-talentele? Mor de plictiseală...
b) repercusiuni Femeile sunt singure. O lume paşnică plină de Mall-uri, vile spaţioase (decorate şic) şi străzi pline de Q7 şi alte tănculeţe. Totul este minunat, un şomping într-o veselie, o bătaie cu perne (în costum de baie) generală. Viaţa e simplă, constituită din batoane de slăbit şi vodka cu suc de portocale/gin tonic. Sunt şi tipe mai hardcore care merg cu sutienul lăsat şi Burger în poşeta de firmă...dar ele sunt hardcore piţi. Nu mai există bătăi în ciocolată pentru că nu mai au pe cine bucura. Doar bătăi generale în stradă pentru o pereche de blugi sau o cremă de faţă. Telefoanele mobile sunt aşa avansate încât ele fac de mâncare, ele fac curăţenie, ele f..ardează. O societate aşa complexă şi totuşi simplă. Procrearea? "Sămânţă" masculină de diferite culori, firme, briz-brizuri la mall-uri.
c) concluzie Chiar dacă nu am întâlnit eu MĂCAR un grup de 20 de fete care să se înţeleagă, o planetă plină de femei e o utopie frumoasă. Dar sunt atâtea calităţi pe care femeia le pierde fără bărbat: fitnes de la frigider la fotoliu sau căratul cutiilor de bere, psihologie extremă la nervi, frăgezire naturală a pielii prin bătaie nejustificată şi sălbatică, mângâieri cu parul, abureli sub clar de lună...şi una de bine, o cină plătită.
În aceste zile am cugetat asupra a două dintre problemele existenţiale ale omenirii. O lume fără bărbaţi, femei şi mâncare. Ultima problemă este crucială, mai ales dacă vorbim de pizza, hamburgeri şi alte delicatese naturale... Dar primele două subiecte au născut războaie până acum. Vremurile când femeia era numită jignitor "muiere" şi bărbatul era mângâiat cu ghearele vor fi de domeniul trecutului, doar dacă scenariile următoare vor avea loc:
1. O lume fără femei!
a) cauze - cele mai mari reduceri la pantofi, miliarde de femei se înghesuie într-un Mall, clădirea cedează... - într-o frizerie, 2 doamne se ceartă care are părul mai frumos. Discuţia acaparează tot cartierul, oraşul, ţara şi în final Liga Blondelor trimite un arsenal întreg de oje-explozive către roşcatele şi brunetele care au fondat o alianţă. Bărbaţii se amuză şi în final, banala luptă în ciocolată devine un..."carnagiu" al părului. - se sinucid toate în grup pentru că moare Fernando în telenovela preferată.
b) repercusiuni Bărbaţii au realizat că sunt singuri pe planetă şi îşi fac un viitor din lene, indiferenţă şi comoditate (unele persoane consideră comoditatea egală cu lenea. GREŞEALĂ!). Dimineaţa la micul dejun se consumă un pahar de lapte sau suc de portocale, împreună cu o shaorma, pizza sau paste. Nu se ţine cont de nutriţie pentru că oricum nu are ce făptură silfidă să mai saliveze la vederea unor bicepşi sau tricepşi. Pătăţelele se rotunjesc pănă capătă denumirea de colăcei şi bere nu se mai bea pentru că..nu mai ai pentru cine să te îmbeţi. PNG şi PRM vor fonda o alianţă politică, şi sub semnul rozului "fucşia" vor cânta imnul partidului "What what în ză hăt!". Mall-urile vor dispărea şi în locul lor se va ridica un complex de scaune Lazy Boy unde obezii se vor relaxa după lungul drum de acasă până acolo. Copii? La xerox...
c) concluzie O lume fără femei ar avea simplitatea ei...dar cum să trăieşti fără ţipete, palme, Din Dragoste, telenovele, modă, bun gust vestimentar (de cele mai multe ori), o posibilă ciorbă de văcuţă, ecetera ecetera...
Până mâine când voi prezenta lumea fără bărbaţi...audiţie plăcută.
Recent, cercetătorii din întreaga lume au renunţat la studii gen: cei mai buni sâni, cel mai apetisant fund şi "femeia perfectă", pentru a se concentra pe problema numită CANCER! Ultimele studii au arătat că un compus chimic din jeleuri, gemuri şi lactate poate duce la prevenirea cancerului. Minunat!
Mult mai minunat este ce au descoperit australienii (oamenii de ştiinţă nu Kylie Milog!). Rechinul (animal al cărui folos nu l-am văzut niciodată până ieri), are un organism asemănător celui uman, dar sângele lui are nişte anticorpi care se "mulează" pe oameni şi combate cancerul de colon, sân, ecetera ecetera. După aproape 2.000 de ani, omul ÎN SFÂRŞIT îşi concentrează puterile pentru a combate boli, nu pentru a produce aşa ceva.
Un lucru pe care nici jeleurile şi nici sângele de rechin nu îl combate este prostia. Pentru asta cred că se fac bolile...dar de multe ori ating oamenii nevinovaţi. 2 personalităţi îmbrăcate "şucar" se distrau verbal în 32. Primul, cu tricou mulat, sacou alb şi freză de mafiot, îi povestea amicului ce a făcut în periplul său prin Ţara Căpşunilor. Cu nasul pe sus şi aere de domn preciza: "-Am dormit în parc cu sacul, dar am strâns bani ca să îmi cumpăr acest Audi A6. A meritat. Doar mă ştii (multe cuvinte în spangleză) frăţioare." ACest personaj este un fel de Florin Răducioiu, care după nici un an (a precizat) de stat pe alte meleaguri, a uitat complet limba română. El şi Bârlădencele cu răşini la altitudinea genţilor lor de n-jpe mii de job-uri date...luate...cum vreţi voi. "-Am fost odată la restaurant şi am plecat fără să plătesc după ce am mâncat numa bunăciuni (bunătăţi?!)..sunt (cuvinte în kîrgâstaneză). Să-mi moară ochii din cap!" (Cine are ochi în altă parte, să ridice a 3a mână sus!).
Acest text este în cinstea celor care mănâncă rahat aici şi caviar acolo, şi pentru cei care au stat în rahat acolo ca să se plimbe CU CAviarul pe aici.
Ce ciudată e şi vremea asta. Motivul virozelor: dimineaţa frig şi la prânz cald! Continui...
Drumul până la buncărele unde facem laborator radio/tv a fost plin de peripeţii. Ştiţi cum e să nu vă puneţi odată centura, sau să vorbiţi la telefon în timp ce conduceţi şi să apară din senin 3 maşini de poliţie care să vă alerge 10 metri, 2 brigăzi de mascaţi care să sară prin boscheţi şi un elicopter care să scrie pe cer "Trage pe dreapta nenorocitule!"? Astăzi nu era nici măcar o amărâtă de patrula comunitară pe parcursul unui drum de 3-4 km.
Cetăţeanul Gogu a băut toată noaptea de bucurie...durere la parastasul soacrei sale. Dimineaţa la ora 9 a zis "Să mă duc şi eu...acasă! ce credeai hoaşcă nebună că vin cu tine în pământ? HAHIHOHA!". Se urcă în Dacia lui cu motor euro -4 cu scuipător de benzină şi dăi bice la cei 2 mânji putere. Merge în zig-zag pentru a cuprinde cât mai mult din şosea. EL E REGELE! Trece razant pe lângă un autobuz 139, dar din gestul de evitare a unei posibile coliziuni, rupe oglinda unui Audi şi mai zgârie 2 maşini. Rămân în spatele lui din 2 motive: 1. o depăşire poate fi un risc major. 2. comedie fără bilet.
Gogu trece toate semafoarele pe roşu pentru că vorba aia, îi place să intre pe stop (v-am scârbit nu?), dar decide în intersecţie că e timpul să schimbe placa de la pick-up-ul din maşină. Opreşte şi caută în casetele vechi "a mai zgomotoasă casetă cu maniele". Se chinuie CU CAsetofonul şi când reuşeşte taie intersecţia...EL E REGELE ŞOSELELOR!...100 de metri mai în faţă adoarme la volan şi propteşte cazanul în gardul unei case.
Gogu doarme liniştit şi leşinat, noi ceilalţi plângem că şoul e sfârşit. Omul cu gardu? Cui îi pasă! El o să aibe comedie de acum încolo...
Astăzi o dedicaţie horror...dacă nu sunteţi fanii stilului măcar râdeţi de contrabasul tipului.
Apropo de "regele". A apărut pe zidurile din Bucureşti mesajul "Isus e regele!". Nu era Elvis? Şi am observat că iar a cedat psihic o femeie la biserică şi lumea zicea că e posedată. S-a dovedit ştiinţific că în peste 80% din cazuri, persoanele "posedate" provin din medii ultra-religioase, şi ieşirea lor nervoasă e o simplă revoltă psihică. Vorba aia. Ce e mult strică.
În ultimul timp am tot fost întrebat "ce e ska?". Simplu. Muzică! E una din cele mai happy stiluri muzicale (NU sinucigaş happy! cum spunea o necunoscătoare a stilului :P), dar se poate dansa, bea o bere, cânta...tot ce vrei. Pentru cultura generală, combinaţia de haine alb-negru e din ska...aşa că minimalul/cocalarul nu are nimic original. Nici culori, ţinte nici atât, creste HAI SĂ FIM SERIOŞI!, şi bretele...SKA!
Pentru a elimina orice confuzie, asupra acestui stil muzical, am decis să postez un filmuleţ scurt despre SKA! Şi dacă vă amintiţi, în trecut am pus şi melodii: Dallax, SKA-P, The Specials, ecetera ecetera...
E o zi cu soare, veselie şi tot ce trebuie. Chiar dacă nu am fotoliul mult visat, lenevesc ieftin şi româneşte. Pentru că e zi de sărbătoare, nu scriu...dar să cântăm împreună!
Era o zi de joi. Afară ploua cu bancnote ieşite din curs, pentru că în Caterincă City, totul era ieşit din curs. Kiwi stătea la computer şi scria în jurnal:
"Dragă Jurnalule...astăzi...la frumoasa vârstă de 21 de ani...am simţit că a venit. Pubertatea a venit ca un fulger peste mine. Simt cum imi turuiesc hormonii pe sub piele şi simt că tre să fug...să mă urc pe calul meu alb şi să plec în căutarea ei...marea mea dragoste...cântăreaţa de etno-house...dansatoarea din buricul-pământului...minunata...superba...şucara...Lira Gospodina!".
Cuprins de avântul aventurii, Kiwi s-a urcat pe iapa lui Q7, cu motor pe perfuzie şi dăi bice...(30 de secunde mai târziu)...până în staţia de tramvai unde avea să înfrunte prima lui provocare în drumul spre marea iubire. "Trancariciul în flăcări" plin de nebuni, cerşetori de suflete, aroganţi cu haine trendy, "făcători de buzunare" şi alte orori... Ajutat de 2 controlori de bilete a trecut peste această primă probă. Dar el nu ştia...săracul...
Kiwi era victima unei înşcenări. Controlorii erau membrii PRM şi PNG şi Prea Nefericiţi purtători de amenzi. Liderul lor Gidim Bedor (dacă amesteci cele 2 nume iese o combinaţie foarte...ungurească, ha!), era pe urmele lui Kiwi pentru că era născut dintr+o mamă negresă, chinezoaică-ţigancă la origini şi un tată evreu american din Budapesta. Kiwi duhnea a trădare naţională...şi a bere, ceapă şi usturoi...dar asta era o chestie ce deranja la fete. În durerile facerii de bine, Kiwi a fost dus la Înalta Poartă din PIMPera. Dar pentru CĂ COnducărul îşi făcuse blog, cerşetorii erau după colţurile blogului în speranţa unui leu aruncat în scârbă de la etaj de către Mesia din Carpaţi.
Aoleu ce oraş. Mă amuză colegii de la facultate care spun că abea aşteptau să pună piciorul în Bucureşti. De ce? Pentru că oferă oportunităţi, şi odată cu ele, praf, infarct, nervi, nesimţire, prostie, tupeu, cocalarism...
După miliarde de secunde (sunt sincer!) state la semafoarele corelate şi trecerile de pietoni care ţin cam 150 de maşini pe loc, m-am refugiat în spatele ecranului unde am început să lucrez şi să socializez cu populaţia...Şi în timp ce nutream sentimente de sincer respect pentru o persoana care preferă The Doors şi Iggy Pop în loc de Dă Vitto şi Guţă Fl*c a început melodia...
...de când nu cred că am mai ascultat-o...iulie sau august 2007...când stăteam pe prispa unei case din chirpici în Vama Veche. Şi aşa te năpădesc amintirile...când beam vin şi bere fără să ţinem numărul sticlelor...fumam ţigări după ţigări doar pentru că era ora 16 şi nu aveam ce Stuf să facem...ciorba de văcuţă? Peste alte 2 ore...şi începe melodia pe telefonul fără tasta 2 şi 8...ce linişte...oare atunci priveam în trecut ca acum...
Probabil totul s-a întrerupt când am adormit cu bagajele în ploaie sau când a căzut grinda pentru perdea şi nu a mers lipită nici cu scuipat, aracet, injurături...cuie... Dar a meritat.
Am un entuziasm maladiv. Azi am fost la primul meu curs. Facultate tăticu, altă viaţă, altă Mărie şi multe alte pălării. Facultatea? Profesorii (până acum) foarte de treabă, colegii mai timizi dar de...aşa e omul la început. Măcar am scos de un grup acolo cu care să beau o cafea. Aştept să văd şi mâine...dar din partea mea numa` de bine!
Pentru dezmorţitea atmosferei aşa între colegi am ales 2 piese (bucăţi de bucăţi) din "patrimoniul" Apollo 440...Let`s headbang!
Am observat că în ultimul timp a revenit moda nunţilor în stradă. Nu se mai poartă cortul ăla maro şi deprimant, dar se poartă umbreluţele, scaunele de plastic şi covoarele pe care dansează nuntaşii.
De ce vorbesc despre asta? În sectorul în care stau a fost un val de nunţi în faţa blocului, dar până mai ieri nu mă interesa...sunt indiferent! E o boală. Ieri nu am mai fost trezit de găina vecinului de la 3, ci de o nuntă din faţa blocului meu. Undeva prin bloc s-a măritat o domnişoară (casă de piatră sau de rahat...ce vrea muşchiu ei!), şi tot familionul a întins covoraşul în faţa blocului şi dăi horă tată! UI IU IUUUU!!! şi tot aşa...
De ce? Am avut şi o dispută verbală cu o serie de conservatori ai acestor tradiţii, în care am justificat că E DE PORC să deranjezi un cartier cu chiuieli, mai ales când în multe dintre cazuri, cu banii lipiţi cu flegmă pe fruntea lui Minune sau Guţă, ai putea să închiriezi un local cochet.
Fac eu parte dintr-o generaţie ciudată? Dar când am coborât din bloc am nimerit (penibil moment!) în mijlocul nunţii...chiar în mijlocul "învârtelii". De fericire, le-am urat nuntaşilor să nască un copil negru, blond, cu ochii verzi şi să semene cu poştaşul...UI IU IU!!!!
Dacă are cineva o idee de nuntă mai penibilă să posteze aici şi trimit ideile mai departe...
În sfârşit simt şi eu toamna din plin. E aerul răcoros, nori pe cer, soarele palid ascuns, oraşul aglomerat, linişte în case, cald sub plapumă...Consider că merge puţin ska. Aşa că să fie ska. Audiţie plăcută! THE SPECIALS!
Aseară, în jurul orei 21, în blocul de lângă a izbucnit un incendiu. Mi-am dat seama după faptul că tot cartierul mirosea a jumări, în ciuda faptului că aici, la marginea dintre Rahova şi "restu lumii" se mănâncă numai icre de Manciuria şi file de şocâte. Din cauza unui scurt circuit (zic eu, omul cu laptopu`), spălătoria de la etajul 11şpe s-a aprins. Focul înalt de 5-6 metri (zic eu, Cătălin Radu Tănase) a distrus agoniseala unei firme şi cablurile de televiziune pe o rază de n-şpe blocuri. Revoltaţi că nu mai vedeau telenovelele şi emisiunile trucate în care proasta satului îl prinde pe bărbatul sado-masochist sub pliciul alteia, poporul a ieşit în stradă. Şi au privit focul de tabără organizat de primăria, care este a sectorului 5. Saliva care curgea din gura curioşilor nu a stins nici un foc. Nici "ponpierii" nu au stins nimic pentru că (urmează un text lung în care îmi expun o frustrare): o stradă ca Mărgeanului are nevoie de 2 trotuare? Şi spaţiul verde dintre ele pentru ce e? Să îşi planteze partidele garduri verzi la fiecare 4 ani şi să le scoată după alegeri? Sau poate e pentru câini care îşi scot stăpânii să se p**eeee pe domeniul public atât de discutat? Dacă mai tăiem din trotuarul "arhi-circulat" şi facem parcări? WOW! Astfel tot omu e... cu maşina în parcare. Şi când se aprinde ceva/cineva are cum să vină pompierul să stingă. Dacă nu sunt locuri, ţăranii cu tănculeţe (Bemve, Haudi, Mârţan) parchează unde vor...BLOCHEAZĂ STRADA!
În ciuda fumului gros şi toxic, cetăţenii din blocul flambat nu au părăsit apartamentele. De ce? Pentru că aveau cele mai bune locuri să vadă flăcările: "Cheam-o şi pe soacrămea să vază cu ochii ei cum arde...pfiu...dute bre mai aproape că eşti bătrână, ai carnea groasă nu simţi bine..."
Aceasta a fost o altă ştire de la hora cinci. În direct, de aseară, de la spatele blocului, Johnny Legendaru`.
După finala câştigată în 1986, nici un stelist nu a făcut "brend", din performanţă sau numărul după tricou.
După ce Generaţia de Aur a avut o performanţă demnă de respect la Mondialele din 1994, nici Hagi şi nici ceilalţi jucători nu si-au pus numele pe firme. Integritatea unei meserii, de fotbalist, a rămas neatinsă.
Acum totul este diferit...
După o carieră începută bine, moartă în coclauri britanice din cauza teribilismului şi fiţei de a trage cretă pe nas, Mutu s-a însurat cu fata unui mafiot care am înţeles că taie şi spânzură la propriu în grădina lui. Acest Hagi al fotbalului, Patapievici al culturii şi Tata Tereza al binefacerii, a "brănduit" ce personal accept cu scârbă...numărul 10. A creat din onoarea de a purta numărul 10, un vin IEFTIN de 11 euro şi alte "rahaturi" comerciale. Lăcătuş a făcut "Merdeneaua 7"? Hagi a scos pe piaţă "Prezervativele 10"? Atunci de ce se foloseşte un intrus mediatic, de ceva ce îi aduce profit pentru a-şi lăbărţa maşinile scumpe şi tatuajele în chineză, pentru că româna nu mai e la modă pentru patriotul ăsta. România nu are 1 jucător de valoar ela ora actuală, dar dacă umple golul cu numele de Mutu, demonstrăm că suntem o ţară patetică, needucată, care stă în "jmecheri, jupâni şi drogaţi". Felicitări că ai bătut strâmb penalty-ul cu Italia de la Euro...oricum ţi-ai luat bani.
Din partea mea, numai de bine...să-ţi bei singur vinul şi să pleci în anonimat. Intrusule!
Din ciclul "George are muzică bună"...audiţie plăcută...
