Să dansăm de Revelion!

Diseară o să dansăm, nu? Aşa că m-am gândit să postez câteva idei de mişcări. Baftă la învăţat.

LA MULŢI ANI!

Old school


Roboţei


Tradiţional


Cretin


Toate la un loc!


Distracţie plăcuta!

De ce nu e omul in vârful piramidei...

Sunt multe motive pentru care omul nu este în vârful piramidei evoluţiei, dar unul dintre motive este acela că suntem singurele animale care realizează că sunt proaste. Nu ai să vezi pe planetă o fiinţă care să facă gestul suprem de autodistrugere, şi chiar dacă sunt animale care se sinucid, biologic vorbind, actul are loc cu un scop. La oameni, eroii sunt rari sau închipuiţi, iar actele de suicid şi crimă stau la baza unei porniri animalice greu de stăpânit.

Acum cu ocazia sărbătorilor, oamenii nu sunt mai buni. Sunt criminali, slugarnici şi falşi. În Fâşia Gaza îşi împart bombe ca pe acadele. Religie? Teritoriu? Naţionalism? Dacă mă declar Pangenian sunt îndreptăţit să stăpânesc lumea? Pentru că acum mulţi ani a existat un teritoriu "Pangeea" şi eu mi-am băgat steagul în el. Zeii pun pariuri pe propriile armate religioase? Sunt întrebări pe care nu le înţelegem sau nu ne sunt explicate. De ce? Ce e mai uşor pentru un conducător? Să stăpânească o turmă de incompetenţi care se întreabă mereu retoric de ce mor degeaba sau o armată de oameni care mor pentru o cauză? Ştie cineva pentru ce se luptă? De ce au loc războaie? Hahaha, sună a discurs de Miss Bikini dar nimeni nu se întreabă: "Eu am 3 guri şi 4 burţi? Tre să bombardez un ţinut pentru petrol? Ca să ce? Să poluez şi apoi când pun pe piaţă maşinuţa electrică inventată acum ~50 de ani să declar că suntem pe ultima sută de metri a Pământului?". Un intelectual cu mâna la frunte o să spună: "pentru bani!". Şi ce? Se şterg la fund cu ei? Se îngroapă cu ei? George Carlin a avut dreptate când a spus că Terra o să se sature de mofturile noastre şi o să ne distrugă. Şi atunci banii nu vor mai avea valoare.

Aceste subiecte sunt aşa uşor de înţeles dacă sunt explicate. Dar nu are cine să asculte şi m-am convins de asta. Ţara se pregăteşte de un colaps financiar şi oamenii se înghesuie la cârnaţi record şi bălesc la ştirile cu Gabor, Columbeanu şi alţii care nu dau 2 bani pe gerul din stomacul compatrioţilor.
...........................................................................................................................................................................

Gata cu supărarea la nivel global. În această perioadă preoţii colindă casele, şi când spun colindă ştiu ce spun. Sfinţesc un apartament de 3 ori pe săptămână, sfinţirea e plătită (la 3 sfinţiri ai una bonus) şi promit că or să vină şi după Revelion. Şi nu vin.

După ceva timp nu mai ai chef de preoţi care când îţi bagă icoana în faţă să o pupi, se uită pe pereţi şi în casă, fiind foarte încântaţi de "dvd-playerul pe care îl ai de la Dumnezeu". Spunei lui Dumnezeu să îmi plăteasca rata la dvd-player şi încă ceva: ce creştin eşti tu, dacă duminica, ziua liberă a creatorului, îl oboseşti cu rugăminţi pentru un cartier? El aşa îţi face ţie de luni până vineri când eşti la muncă? Răule! Treci în iad şi fă 20 de flotări cu Lucifer pe spate.
..........................................................................................................................................................................

Îţi place de Sărbători, nu? Îţi place să fi colindat, nu? Îmi pare rău să o spun dar această tradiţie păgână este demult un kitsch. Colindătorii, capra, ursul, bradul, ţapul, bibistrocelul cocobandurat sunt tradiţii care trec din tată în fiu cu speranţa că "Anul ăsta facem mai mulţi bani ca anul trecut". Reportajele, belicoase şi pline de dulcegării, făcute în sătuce îndepărtate, ne prezintă colindători care fac adevărate turnee muzicale din poartă în poartă. Primesc vin, colaci, mâncare şi cam atât. Acolo nu se plăteşte în bani actul colindării. În Bucureşti nu se fac reportaje despre colinde. Ar durea prea puţin. Avem următoarele:

- pleci fără pungă de acasă şi când îţi întinde gazda o mână de bomboane îl întrebi cu mâinile în buzunar "Nu poţi să îmi dai valoarea în bani? Că la jocurile mecanice nu merge cu cucu-rucu".

- îmbraci un amic în maimuţă colorată şi îi spui că e capră. Îţi legi o strachină de gât şi o baţi cu băţul până trezeşti cartiere întregi. Lumea va arunca bani de la geam în speranţa că o să taci. Tu eşti perseverent şi apari zilnic cu aceeaşi oală. Acum amicul are blana de urs pe el şi se învârte ca animalul.

- preoţia.

- te aşezi pe mijlocul palierului şi cânţi. Tu faci play-back dar te ocupi cu strângerea banilor. Ceilalţi o lălăie şi dau din buric pe "Lerui ler".

- cea mai bună metodă de a face bani de Craciun. Hruşcă!
..........................................................................................................................................................................

Cu ocazia sărbătorilor, le doresc tuturor cu animale de companie care savurează procesul de c*c*re al animalului în mijlocul drumului, SĂ VĂ STEA ÎN GÂT! Seinfeld a spus bine: dacă se uită extratereştrii la noi, nu ştiu cine pe cine conduce. E o aşa mare plăcere să faci slalom printre "cărămizi"? Credeam că e ceva demn de Evul Mediu să îţi faci nevoile pe stradă. Dar câinele e prietenul omului. Şi noi nu suntem prieteni între noi oamenii? Deci e liber la c*c*re.
..........................................................................................................................................................................

Ne auzim cu bine mâine la matinalul RRM Student FM! Pe 103,4.

Audiţie plăcută...

Distracţie plăcută!

În toată ţara ninge, românii sunt buluc la munte, pe pârtii, în Bucureşti ninge timid, cafenelele sunt pline, la Gregory`s sandvichurile sunt foarte bune. Am luat şi eu o pauză de blog pentru a băga în mine tobă, sarmale şi ciorbă. Sunt mai rotofei şi îmbujorat.

Moş Crăciun a venit cu un cadou frumos pentru mine. De luni până vineri o să ne auzim în fiecare dimineaţa la radio. Mai exact de la ora 7 la 10 voi prezenta matinalul RRM Student FM! Iar pe 1 ianuarie 2009 voi prezenta un top de o oră cu muzică numai bună de anul nou!

Sper să vă placă şi ne auzim cu bine. Până atunci, audiţie plăcută şi vacanţă fericită!

Colinde colinde...

Pe strada mea, în acest cartier uitat de lume, au ajuns nişte tineri care au colindat în adevăratul sens al cuvântului...sau cel puţin atât de frumos cum ne închipuim. Au fost aplaudaţi pentru că au dat dovadă de talent şi au coborât zeci de oameni la ei să le ofere bani. Am să pun câteva mostre audio din spectacolul stradal...

Audiţie plăcută şi HO HO HO!

Colinde stradal.mp3 -

Colind stradal 2.mp3 -

Revoluţia. O comedie?

Exact acum. Acum a încetat documentarul de pe B1TV în care a fost explicată Revoluţia din 1989 în imagini. Am stat şi am judecat (dacă greşesc accept critici, nu injurii!) situaţia penibilă în care s-au postat cei care acum au carnete de revoluţionari şi sug o sumă considerabilă lunar...din buget. Am impresia că documentarul este nemţesc/polonez. Dacă îl găsesc, pun aici.

Cu liniuţe:
- toată ţara era plină de ţărani cu arme.

- o persoană mi-a povestit cum întreprinderile ofereau arme tuturor care doreau să facă pe eroii. Pe lângă miliţienii care se împuşcau cu soldaţii, a apărut şi "eroul neaoş" român cu căciulă de astrahan şi praz-n dinţi.

- tot prostul urla la televizor că vin teroriştii: "irakieni, libaneji, paraşutaţi", din câte se ştie până acum, în afară de paraşute, în România nu a căzut nimic.

- imaginaţi-vă : blocul A faţă în faţă cu blocul B. Proştii din A trag în B şi invers. Ţăranii din A îi prind pe cei din B, deoarece Boii rămân fără muniţie. Analfabeţii au muniţie deci o mai pot face pe eroii. Cei din tabăra B sunt consideraţi terorişti (terorist fără armament, e de râsul Al Qaida!) şi sunt bătuţi, jigniţi poate chiar omorâţi. Acum, la 20 de ani după, Analfabeţii care au omorât primesc pensie de revoluţionar. Ei au tras în "terorişti". De fapt românii s-au omorât între ei.

- oameni nevinovaţi erau bătuţi de "revoluţionarii" care spărgeau sticlele de lapte şi călcau pâinile în picioare de frica bombelor. Ţară de paranoici.

- soldaţi erau filmaţi şi făceau pe "Soldatul American" cu ţigari în gură şi mişcări demne de SWAT.

- nici un soldat nu ştia de unde dracu se trage! "de sus de pe bloc...(20 de secunde mai târziu)...de jos de la parter".

- un văcar filmat din spate, cu bandană pe cap (Rambo) şi ţigare în bot trăgea de la balcon într-o fântână arteziană. Cameramanul filma ca la Hollywood. Realizaţi câtă panică şi frică. Şi distrugere aiurea...

- tinerii teribilişti cu arme trăgeau în becuri pe bulevarde. Făceau pariuri "cine sparge becu ăsta primeşte o friptură!". Probabil ăştia au fost "teroriştii" care doreau "întunecirea" poporului. Îi judec doar că la 20 de ani după Revoluţie, din cauza lor nu are Capitala iluminat stradal demn de Europa. ŢAI DRACU` DE TINERI!

- poporul stătea pe jos pe bulevard şi urla "Jos Dictatorul!". Soldaţii nu aveau arme. Civilii da...ca să vă imaginaţi cine a făcut Revoluţia.

- românii au murit pentru că s-au împuşcat între ei.

- "Ceauşescu a făcut să ne urâm cu maghiarii cu care noi ne iubim!", spunea un domn după Revoluţie. Mai e nevoie să râd? Atâta dragoste au români pentru maghiari ce nu am văzut...:))

- revoluţionarii de atunci pupă mormântul lui Ceauşescu acum...

- vedetele de atunci se bucurau de libertatea obţinută. Ironie! 2-3-4 ani mai târziu actorii, cântăreţii, artiştii au început să moară de foame. Apăruse altceva şi ei nu ştiau cum se face.

- un soldat a fost bătut şi considerat terorist. Avea arcada spartă de la pumni. Era pălmuit în direct la TVR şi un îmbârligător cu faţă de castor urla: "Priviţi mostră de terorist!".

- dialog reporter străin - revoluţionar:
RS: Domnul de unde e? (despre un "terorist" bătut cu pumni lângă reporter)
Rev: De unde eşti bă!?
"Teroristul": Sunt român din satul...
RS: E terorist?
Rev: El zice că nu. Dar e!
Aşa s-au judecat "teroriştii" la revoluţie.

- la televiziune au fost prezentate 5 capete de acuzare pentru Ceauşescu, în loc de 4. "Punctul 5. Ceauşescu a vrut să fugă din ţară". Prin Târgovişte!?


Au fost victime ale Revoluţiei, dar multe din simpla prostie românească. Sunt şanse să greşesc şi să rănesc sentimente prin ce am scris, dar din ce văd la TV şi în documentare, eu asta înţeleg. Dacă greşesc...mai pardon. Nu eram de faţă. De ce vorbesc dacă nu eram de faţă? Nici la naşterea lui Iisus nu era nimeni, dar toţi vorbim de ea...

Cum spuneau cei trei magnifici din BD: "Inagatu ocuuuu" (scris cum aud), adică "Să nu plângi în zadar". Se vede că suntem penibili...nici o revoluţie nu o facem şi noi ca tot omul.

Poză de grup...mortuar.

Era o seară rece de toamnă. Afară ploua cu monezi grele de 50 de bani, iar lumea în lăcomia specifică stătea cu gura deschisă, dar cu buzunarele închise să nu le fure goliciunea. În familia V., don`şoara Mimi, o rebelă în toată firea, se certa cu părinţii ei, Grigore şi Lucica, demodaţi, foşti UTC-işti, acum pantofari sau pălărieri.

În seara aceea, minunată dealtfel, familia avea o problemă. Tânăra Mimi doreşte bani de băutură ca să îşi întreţină obiceiurile burgheze, şi ţipa din toţi bojocii că e sătula de Carpaţi de contrabandă şi vrea ţigare cu filtru şi tutun greu. Meduza vrea Marlboro, şi nu oricare, vrea dăla roşu roşu şi lung. Lucica şi Grigore încearcă să o convingă: "Măi mamă nu avem! De abea ce am avut de 2 pâini şi o rosie ca să mai dregem o supă chioară. Fumează şi tu de la prietenii tăi". Mimi "nu" şi "nu". Şi dăi cu ţipete, sparge bibelouri cu îngeraşi, rupe cu dinţii mileurile de pe televizor şi dărâmă covorul cu "Răpirea din Serai" de pe perete. Îngeraşul vrea ţigări, adică nişte amărâţi de 7 lei. Nu e ca şi cum ar fi studentă şi ar cere milioane pentru cărţi şi studii. Întelegere Doamneeeee!

Deja discuţia nu ducea nicăieri. Aşa că tânăra silfidă pune mâna pe cuţitul cu care a fost tranşat ultimul porc în familia aia (stră-bunicul în 1912) şi după două piruete şi trei mişcări...a tăiat de la întreţinere (tineri economic) două persoane.

Cuprinsă de remuşcări, îi mai file mignon puţin. Fiind sigură că omul trăieşte şi după operaţie pe creier împrăştiat, decide să îi spânzure în baie, ca să se scurgă şi mizeria şi să rpindă şi aromă de mucegai nobil. Apoi calculează fapta şi decide să îi îngroape de vii în curtea blocului lângă hamsterul ei şi câinele vecinei. Fapta este efectuată ca la carte, numai că ea lucra dupa o culegere bulgăreasca veche (Murder for Dummies, editura Mămăligichi), astfel încât poliţiştii o prind când târşâia "poza de familie" pe scări în pungi de Metro.

Mimişor scapă pe caz de nebunie din şcoala de corecţie, şi pe caz de bani şi eroare judiciară de Sapoca/ Bălăceanca şi revine la liceu după ce pierde un an de zile la terapii. Fără părinţi.

Vine sfârşitul anului (şcolar!). Un an în care a fost vorbită pe la spate pentru fapta ei, şi toţi se fereau de ea prin liceu iar profesorii îi zambeau tâmpi cu gândul la părinţii ei. Poza de sfârşit de an cu clasa. Toţi frumos aranjaţi, frezaţi şi fezandaţi se aşează aşa cum le dictează fotograful profesionist. "Zâmbiţi vă rog" şi din spate se aude de la Mimi: " Daca nu iese bine poza vă omor". A fost cea mai frumoasă poza a liceului.

Sărbători fericite :D!

Bâtman sau Ca cavalerul negru nu există.

Dacă nu mai ai 13 ani şi îţi place un film artistic cu o doză de realism, în care personajele nu zburătăcesc prin ceruri ca Son Goku şi alţi eroi japonezi, Batman - The Dark Knight e filmul perfect. Nu e nou (am primit o remarcă că recomand filme vechi, dar îmi pare rău că nu rup netu să prind filmele piratate imediat cum apar), dar e sincer, cel mai bun din seria Batman.

Are şi o doză de realism. Se pare că problema financiară de la nivel global îl afectează şi pe şoarecele cu aripi, acesta fiind cazat la bloc (sanchi, cică are castelul în renovare), fără multe gadgeturi, fără avionul în formă de liliac şi cu o maşină fără flăcări dar cu o motocicletă încorporată. Costumul de liliac este făcut ceva mai prost fiind penetrat de dinţii unor "pichinezi", dar are componente pompoase ca: titaniu, oţel, cripton, plastelină, hubba bubba, etc.

Actorul principal? Cică e bun. Nu ştiu. Prea fals, ss-it, peltic uneori, rr-it când e Batman, mistic. Dar Heath Ledger (Joker) este magistral. Păcat că a murit pentru că după cum interpretează rolul de psihopat, era un nelipsit al trilogiei.

Filmul este lung, dar aproape trei ore, nu o să te poţi mişca din scaun deoarece povestea este captivantă şi uşor de înţeles. Finalul este surprinzător şi tot ce mai pot spune este: Vizionare plăcută...

Nu mai e piaţa ce a fost odată...

Am fost recent în piaţă şi am plecat dezamagit din toate punctele de vedere. Nimic nu mai e cum a fost pe vremuri...

Brazii sunt scumpi (ăia naturali) sau de prost gust (ăia de plastic). Cei naturali sunt vânduţi în scârbă şi e sincer hoţie pe faţă. Cine le dă autorizaţie lor să vândă brazi? Dacă eu tai un brad din pădure fac puşcărie, dacă ei defrişează un hectar nu păţesc nimic. Probabil au bonus card...

Oamenii s-au schimbat. Celebrul "NA DAICI!" şi "IOTE NEAMULE!" a devenit: "vă rog priviţi şi hotărâţi asupra ceva" sau "opţiunea dumneavoastră este minunată". Nici manelele de la butic nu mai sunt ca altădată. "Şlagărele" despre Dumnezeu, moartea duşmanilor, femei nebunatice şi lovele au devenit colinde cu flegme-n frunte. Un fel de cover după Hruşcă. Îţi aminteşti "Şaromeria" din colţ, unde colcăia Periplaneta orientalis (gândacul de şaorma)? Nu mai e nici asta. Acum e Bufet Mix, cu supă la plic, şaorma la kg şi televizor pe ştiri. Şi băbuţele savurează o "supă" la halbă şi-şi dau cu părerea de criza ergonomică.

Cadourile au suferit stagnări lamentabile. Moşi Crăciuni expiraţi, cu feţe de 2007-2008, maşinuţe ce se autodistrug la ambalare şi păpuşi cărora le cad mâinile de frig. Un mana-ger dă piaţă i se adresează unei tinere comerciante "Ţi-am spus că nu o să vinzi nimic. Marfa ta nu este adecvată. Nu mai e în tendinţi".

Şi marea transformare, cea mai dureroasă, motivul pentru care eram un adevărat radar în piaţă: petardele. O linişte bacoviană în această privinţă. Nici o petardă aruncată să spargă timpanele cumpărătorilor, nici o rachetă care să brăzdeze piaţa cu parfumul de pucioasă...nimic. Rău cu rău, dar mai rău fără rău.

E trist. Crăciunul ăsta e surd şi în cele mai multe cazuri cocalar/de prost gust.

Audiţie plăcută...

Înapoi la origini...

Este anul 2020, şi ca în fiecare an, programez o excursie la munte în luna decembrie. Nu respect acest program anual din lene. Noul meu fotoliu Lazy Boy 3000, cu mini-frigider şi suport de pizza e tot ce am nevoie dupa 300 de zile de muncă asiduă în fabrica de papuci Ylang Ylang. Dar anul acesta sunt hotărât să plec. Un rucsac Abibas, bocanci Fuma, căciulă Fike şi pantaloni groşi de iarnă marca Urlaţi S.A.

Plec cu TGV-ul din fosta "Gara de Nord", actuala "Drumul Europei" şi ajung în Braşov. Isterie mare în oraş, turişti înghesuiţi la Dracula FunLand, braşoveni la berărie pentru a sărbătorii a doua calificare consecutivă a echipei Cerbul Braşov în returul campionatului, o bucurie de nedescris şi totuşi obositoare. Cotesc pe drumuri şi încep să merg fără hartă către nicăieri până mă pierd în munţii patriei. Indicatoarele se pierd fiind rupte de străinii needucaţi (românii nu ar face asta!), iar copacii se răresc fiind tranşaţi de mafia singaporeză de jucării de lemn. Sunt pierdut. Dar ceva mai departe, în zare văd o lumină care iese dintr-o peşteră.

Este "casa" săpată în stâncă a unui cioban care îşi creşte oile la unghi de 60 de grade pe marginea muntelui Moldovencele, fostul "Moldoveanu". Oile sunt aşezate în sistem 40-40-30 ofensiv spre vârf, iar la intrare e un ciobănesc cu numele pe zgardă: Ră...d...i. Rădi!

Înăutru un bătrânel mănâncă brânză şi vorbeşte cu pereţii de icoane. Îi cer voie să mă alătur şi mă măsoară din cap până în picioare. Mă întreabă dacă am bani. Îi întind câteva bacnote de 3,25(4) Euro şi începe să le numere cu abilităţile unui adevărat barbugiu. Mă serveşte cu brânză din ograda proprie şi cu slană, zise el, de la Monaco. Mănânc şi între timp pornesc o conversaţie despre el. De unde e? Cine e?

Ca toţi bătrânii îmi povesteşte despre un trecut glorios şi cum a avut lumea la picioare. Mă gândesc că atâta timp singur probabil are ceva la dâng dâng. Îmi povesteşte senil ce afaceri a făcut, cum controla oameni, cum putea să ajungă preşedinte. Cum era aproape de gloria...personală.

"Şi cum de sunteţi aici? Păreţi un om citit."
"Nu îmi place să citesc. Mie îmi place oieritul". În timp ce mă pregătesc să plec, continuă să îmi spună de ce a făcut şi a dres şi cum dormea în palate şi bani, aur, rubine, platină, fontă, ecetera. Îl salut şi plec... Nu mă mai gândesc la ce mi-a povestit. Nu poţi crede orice bătrânel. Şi ca el o să mai văd mulţi.

Iubire cum nu a mai fost pe Pământ.

Un nou desen animat, marcaPixar, a apărut şi cred că va câştiga cu uşurinţă titlul de "Desenul anului 2008-2009". Well-e este o poveste fascinantă de dragoste dintre doi roboţei simpatici, din ere diferite care se întâlnesc şi se amorezează platonic... aham:P.

Wall-e este gunoierul solitar al Terrei acoperite de gunoi, fără oameni, fără viaţă, iar E-va este "roboţica" unei noi generaţii care vine în cercetare pe Pământ şi îl găseşte pe Wall-e Chitaristu`. Poveste întortocheată, cu glume romantice demne de Casablanca, cu o intrigă atrăgătoare şi chiar şi cu pac-pac.

Cei doi trec prin aventuri captivante împreună şi ajung să formeze un cuplu mai frumos ca Bănică şi Marin (ce comparaţie!). Filmul stă la baza a 2 idei:

Dragostea nu are limite!

În spatele fiecărui bărbat puternic este o femeie mai puternică!

Vă urez vizionare plăcută... Trailer:

Ironic...

De ce titlul acesta? Pentru că este "ironic" cum cea mai religioasă familie din America este urâtă de toată lumea...
E duminică şi pentru că nu e nimic de văzut la tembelizor recomand acest documentar. Are 60 de minute dar e foarte bun. E despre o familie de fanatici religioşi, cum spală ei creiere, cum îi învaţă pe copii ce şi cum să se roage. E foarte interesant sincer. Vizionare plăcută.

Homo Mioriticus!

Cândva, programul de televiziune Antena (1,2,3...ecetera ecetera) era un etalon de seriozitate şi bun gust. Acum e un moţ la... materia digerată şi eliminată.

Dacă te uiţi la OTV o să te trezeşti cu apelative gen "incult", "inadecvat" sau simplu şi neaoş "prostule!". Dacă te uiţi pe Antena eşti de n ori mai depăşit de aceste apelative. Emisiunea "Acces Direct" a apărut pe modelul OTV şi a furat TOTUL din garsoniera din Romană. Invitaţii, prostul gust şi aberaţiile.

Cheamă "personalităţi" să urle, pe Nikita să îşi prezinte valenţele de dom`nişoară cu fâşu neatins, pe Magda să fie Şuie Paparude, pe Sexy Brăileanca să vadă ţara ce valori o reprezintă la TV. De ceva timp a tot apărut un personaj numit Fernando, intitulat "cel mai jmecher manelist". El săracul nu are nici o vină. Mama lui a recunoscut că este debil şi că are probleme psihice cu acte. Dungă roşie pe buletin. Trist sincer...trist că un grup de "oameni" s-au găsit să facă "mişto" pe seama bietului "manelist" care îşi dă în petec în trust. Glume de cea mai joasă speţă pe seama inculturii personajului şi comportamentului...HUO!


Personal îmi este ruşine să mă uit al astfel de emisiuni, dar să mai şi râd de neajutoraţii care probabil primesc bani să facă circ pe sticlă. Şi într-un timp Antena făcea campanii de ajutorare a nevoiaşilor. Acum au schimbat macazul: "Să vină sărmanii la noi să râdem de ei, ca o turmă de boi!". Voi meritaţi să fiţi legaţi!

Tuturor din emisiune vă dedic următoarea melodie:

Vine Iggy Pop!

După ce am fost "electrizaţi" de Ramones, un alt mare greu al punk-ului îşi anunţă prezenţa pe şcena din România. Iggy Pop & The Stooges vor cânta la B`estfest la Romexpo. Am aflat că nu pot să îmi cumpăr bilet doar pentru ziua când cântă ei, ceea ce e de rahat...adică dau 270 de lei pentru 3 zile de concert când de fapt eu vreau să văd o singură trupă...Jmecher! Dar vreau să văd cine mai cântă...Poate poate...

Audiţie plăcută...

6 boi peste hotare.

Au plecat peste hotare
6 boi, la greci la mare
Că la noi e preţul mare
Gaură în buzunare.

Au sunat la rude acasă
Să se laude că ei
Cară portofelul greu
O duc bine, "trai neneu!"

S-au bronzat pân` s-au prăjit
Au cocălărit nestins
Au sunat la România
"Ca să etalăm prostia!"

A pornit şi de-o revoltă
Dar românul tot comod
Nu s-a dar cu poliţistul
Sau cu anarhistul mort.

Când pe străzile Atenei
Era un război civil
Românul prin magazine
Proba/fura hainele cu stil.

Şi punea şi de Versace
Dolce, Armani, Botezatu`
Dar pleca CA COcalarul,
Fără bonul de la casă.

Mândria Moldavă!

A murit Anca Parghel, Ticu Dumitrescu, Ibrahim Dossey şi în curând se preconizează şi un deces al economiei româneşti. Politica e o legumă. Partidele nu se înţeleg, nu reuşesc să îşi împartă puterea, că de doctrine nu poate fi vorba. Şomajul ia amploare şi pune stăpânire pe fiecare fabrică, uzină, companie, butic. Ţara nu e în al 9-lea cer şi nici pe Pământ nu prea stă...dar nu ăsta e subiectul.

Am înţeles care e rolul tabloidului, sau ziarului de bârfă: "Ne doare de problemele naţionale, care este, noi vrem prostie pe pâine, bârfe la kg şi umor de Vacanţa Mare!", aşa că nu mai am pretenţii. Dar ignoranţa cumpărătorilor încă e "o necunoscută" (zise Războinicu`) şi nu cred că o voi înţelege.

Un subiect care scoală părul pe piept al românilor nu este constituit din vreunul de mai sus, ci de veşnicul tandem ţărănesc între două moldovence (originea nu are relevanţă dar nu vreau să pronunţ nume). Aceste două dive îşi împart bărbaţii, înjurături şi remarci "inteligente" spre deliciul unora şi dezinteresul meu (oare câţi sunt în asentiment cu mine?). Una din ele e un fel de Maica Tereza prin Munţii Kilimanjaro, unde îşi etalează hainele scumpe în faţa copiilor care beau doar apă plată cu pământ. Îmbrăţişează un copil care are o pânză pe post de chiloţi (marca Bote-zaţu) şi zâmbeşte larg să vadă lumea ce zâna măseluţă e ea. Acum e în focurile bliţului, pe unde păşeşte cu copilul şi bărbatul e asaltată. Mai e ceva de savurat la viaţa ei? De parcă a fost vreodată...

Cealaltă e la fel vedetă/divă/. Dar în ultimul timp îşi minţea soţul că merge după lapte pentru ăla mic, când colo se juca dea şcolăriţa cu masculul nepereche al televiziunilor. Dă lecţii de morală ecologică, dar consumă petrol cât un Airbus, doar are în dotare: Jeep-uri, SUV-uri, limuzine, motociclete, elicopter. Şi nu mă dă pe spate cu maşinuţa ei electrică şi ecologică, pentru că aia e scumpă şi nu şi-o permite tot românul. Şi ecologia asta e pe bani mulţi. La începuturi dădea dovadă de chibzuinţă şi bun gust când nu răspundea la provocări şi nimeni nu trecea cu obiectivul de zidul casei. Acum nivelul de testosteron a crescut şi o trage mai în cameră. Se adânceşte şi ea în penibil...

Femei frumoase nu sunt. Pentru că una e destul de strâmbă şi te sperie cu zâmbetul fals (să nu mai vorbim de râs), elemente numai bune de o emisiune unde să storci batista. Şi cealaltă (cică?) e siliconată, aşa că dacă avea nevoie de plastelină sigur nu era Betty Bop a Prutului.

Dacă te gândeşti metaforic, toate tabloidele se uită în farfuria vedetelor. Ce ciorbă de "porcule" a mâncat X, ce ciorbă de "vaco" a mâncat Z. E ca la o şhaormerie de cartier. Combini elemente de rahat, le înveleşti în ceva moale, dai cu zeamă şi faci ca totul să miroasă şi să arate bine. Uite aşa se vinde scump rahatul în ţara asta. Doar a zis-o şi Jean Constantin: "La voi la România mâncat mult rahat." Poftă bună.

..........................................................................................................................................................................

O stimez de mic pe doamna Dara Mihaela Codescu de la 7 Plus, deoarece am avut mereu o simpatie pentru curajul şi răbdarea de care dă dovadă. Când ajung acasă şi dau drumul la televizor, schimb canalele până găsesc ceva "vizionabil" sau fac întindere la deget şi închid cutia. Doamna Codescu are atâta răbdare să vizioneze toate porcăriile de la "tembelizor" încât este demnă de Steaua României pentru luptă pe frontul prostiei. Felicitări şi să tot fie...că prostie e căcălău.

Audiţie plăcută...

Este sau nu este?

Nu credeam că o să mai văd vreodată un film bun, dar cinematografia românească îmi salvează din nou globul ocular. Şi vorbesc aici despre un film fără "băieţi buni", Lazariuc, Sergiu Nicolaescu în toate rolurile sau mai ştiu eu ce statuie de actor mai avem prin telenovele.

Filmul pe care îl recomand se numeşte "12:08 la est de Bucureşti. A fost sau n-a fost?", un film făcut cu doar 200.000 de dolari care a câştigat 3 premii TIFF (Transilvania International Film Festival), premiul Camera d'Or (pentru debut), şi La Belle Europa Cinema (marele premiul al secţiunii Quinzane des Realisateurs). Adică nu vorbim de "lacrimi de iubire", "Nicolaescu Reloaded" sau "Nicolaescu şi restul lumii".

De ce merită?
- pentru că prezintă cutumele unei societăţi restrânse (oraşul Vaslui din câte am aflat).

- umorul este tipic românesc, neaoş şi de nota 10.

- mai multe efecte speciale am eu în clipuri decât are tot filmul ăsta. Simplitatea denotă un mare gust.

- actorii joacă magistral rolul de români. O să înţelegi când o să asculţi replicile tipice.

- prezintă o Românie a anului 2006. Nu departe de anul în care ne aflăm.

- pentru că e românesc şi e bun.

Vă doresc vizionare plăcută şi să râdem împreună...
Trailer film:


..........................................................................................................................................................................
Îl felicit pe cel care a făcut acest colaj de imagini pentru concertul Ramones. Scoate în evidenţă atmosfera...

AM FOST ACOLO! Cronica concertului RAMONES!

Ascultă asta înainte de toate!


Nimeni, dar nimeni nu se aştepta la aşa ceva. Pentru DOAR 50 de lei am avut onoarea să asist la cel mai bun concert punk din România. Şi vorbesc şi pentru viitor. Puţini artişti se mai pot ridica la nivelul ştafetei înălţate aseară de Marky Ramone şi restul trupei Blitzkrieg. Şi când spun puţini mă refer la Sex Pisolts, Toy Dolls, Iggy Pop şi maxim alte doua-trei trupe.

Am suportat temperatura scăzuta pentru a aştepta să intru la concert dar m-am mirat încă de la început de ce atât de puţină lume. 250 de oameni sunt prea puţini pentru un concert de o asemenea anvergură. Dar probabil liceenii cu tricocuri cu Green Day nu au auzit de Ramones...


În ropote de aplauze şi în uralele mulţimii, Marky Ramone, Michale Graves (ex-Misfits), Clare şi Alex Kane au intrat pe şcenă şi au început. Stilul unic Ramones cu melodii pe nerespirate a electrizat publicul. A urmat un pogo general în care toată lumea vroia o bucată mai mare din atmosferă. Oameni cu vârste între 13 şi 60 de ani au simţit în egală măsură ce înseamnă un adevărat concert punk. 30 de melodii cu semnătura Ramones au fost interpretate MAGISTRAL de cei 4. Vârsta nu şi-a pus deloc amprenta şi sunt la fel de tineri şi energici. La fel ca acum 30 de ani, publicul a fost în picioare. Pogo, sărituri de pe şcenă, cântat împreuna cu Graves (care a rămas cu aceleaşi gesturi din perioada Misfits)...tot tacâmul. Sunt mâhnit că a ţinut atât de puţin...prea puţin. Dar oricum a meritat fiecare bănuţ şi fiecare zi de aşteptare. Şi la sfârşitul concertului, cu bunul simţ de rigoare, membrii trupei au ieşit la autografe, poze şi chiar au împărţit corzi de chitară, pene de bass sau beţe de tobe. Publicul îi devora şi nu le mai dădea drumul.

VĂ MULŢUMIM CĂ EXISTAŢI!

Dacă dai click aici o să vezi concertul fragmentat!

Mai jos sunt secvenţe din concert. Calitatea este slabă, dar o să postez şi mai mult când o să mai primesc.

Două genii muzicale înainte de concert...

Nu există termen de comparaţie între Marky Ramone, Michale Grave şi tot ce înseamnă industrie muzicală punk. Modestia şi atitudinea degajată cu care vorbesc denotă simplitatea de care dau dovadă... Calitate care lipseşte atât pe plaiurile mioritice cât şi peste ocean.

Pentru că cele două interviuri pornesc singure şi asta poate deranja cititorul, am ales să postez link-ul unde pot fi ascultate. Click aici!

Deontologie profesională...

Uite domne o jurnalistă pricepută, bună, frumoasă, inteligentă, perspicace... băi sunt mai beat ca ea :|.

Daia fac o facultate, să ajung la astfel de performanţe. Igitur şi alte alea...

A mai rămas o zi...

Deja am exasperat cu acest subiect, dar a mai rămas o singură zi până la marele concert... Mai pun o melodioară pentru bucuria timpanului şi ne vedem mâine seară la Preoteasa.

Audiţie plăcută...

Amintirile au luat Fire (partea a II-a)

Domne! Cum intru pe uşa aia, cum respir aerul greu...mă transform.

Azi pe fondul zvonului că "a băgat vin fiert în Fire!", am făcut un drum nou pe cărările vechi. Nu mai e vinul 3 lei, dar nici 4 lei nu e o crimă. Merge, mai ales că parfumul e IDENTIC, DIVIN, MINUNAT!

Şi după două-trei guri mă transform, nu mai sunt eu...sunt un puştiulică energic de acum 2 ani care bea pe nesăturate vin fiert şi glumea cu voce tare. Şi am o mare energie, mă zbat în cuşca pe scaun. Explodez!

Şi mă văd cu lumea anilor 2006-2007 şi nu văd schimbări notabile, şi mă simt acelaşi.

Frumos, chiar frumos. Cu excepţia distrusei cu ţinte pe dos care a borât cu stil toată podeaua pentru că era prea proastă să meargă la toaletă... Dacă nici proastă nu poate să fie...

Eh...Mă simt bătrân când ies, dar când revin în Fire sunt mereu tânăr, păcat că nu e nimeni să mă înţeleagă...

Audiţie plăcută...

Lerui leu!

Cred că şi Mihai Viteazul de Craciun şi Paşte trebuia să-l suporte pe Hruşcă! Pe parcursul istoriei, acest "Elvis al colindelor şi melodiilor pioase" a străbătut Oceanul Atlantic (am înţeles că locuieşte în Canada) şi a venit să împroşte cu mântuire. BĂI AJUNGE! Ai comercializat, ai VÂNDUT pe CD-uri ieftine tot ce mai e sfânt din sărbătorile astea. Şi pe deasupra faci şi pe patriotul de două ori pe an...

Hruşcă e un om norocos. Are contract cu Crăciunul şi Paştele, contract pe care îl respectă negreşit. Vine anual de maxim 2 ori (doar avem două mari sărbători), dă din gură şi mandolină aceleaşi vechi melodii şi mai are să primească bani pe frunte, ca maneliştii. Cu scuipat suta de euro.

Cum a ajuns Hruşcă etalonul muzicii de sărbători? Vi se pare că are voce? Lălăiala aia? Sunt copilaşi în centre de plasament care cântă de îţi dau lacrimile, dar îţi este băgat "Moga-Credinciosu`" pe gât prin mediatizarea asta agresivă. De astăzi înainte, în orice clădire intraţi, pe orice canal daţi, ORICE faceţi, HRUŞCĂ VA FI ACOLO! Feriţi-vă de măgăruş...

Am bilet la concert!

Cu 50 de lei mi-am cumpărat bilet la cel mai tare concert de punk din România şi chiar estul Europei! RAMONES+MISFITS! Până joi când va avea loc concertul voi posta zilnic o melodie de la Ramones...de încălzire!

Mihai Petre...in your face!

Nu mă pot abţine...de câte ori văd acest clip leşin de râs... Vizionare plăcută!

VINE! MEGA CONCERT RAMONES+MISFITS!

Biletele la concertul Marky Ramone s-au pus in vanzare

Biletele pentru concertul bateristului Ramones, Marky Ramone, s-au pus in vanzare in reteaua Diverta si pe ticketpoint.ro.

Pretul unui bilet este de 50 RON.

Marky Ramone, tobarul legendarului grup newyorkez, va prezenta un concert tribut Ramones. Dupa aproape un sfert de secol de la infiintare, inventatorii punkului vin la Silver Church (Casa de cultura a Studentilor) din Bucuresti pe 4 decembrie.

Marky Ramone a fost timp de 15 ani bateristul uneia dintre cele mai celebre trupe punk rock din toate timpurile, RAMONES din New York.

Trupa cu care va concerta la Bucuresti se numeste Blitzkrieg si este un all star grup. Alaturi de Marky pe scena vor fi Michale Graves (ex-MISFITS) la voce, Alex Kane (AntiProduct) la chitara si Clare (AntiProduct) la bass, iar setlistul va consta in cele mai celebre piese semnate RAMONES, garantand un show si un spectacol cum nu s-a mai vazut pana acum.

Ramones s-a infiintat in 1974 in Forest Hills, Queens, New York si sunt recunoscuti in intreaga lume ca fiind trupa care a nascut curentul punk. Toti cei patru membri fondatori au “adoptat” ca nume de scena Ramone.

Au sustinut 2263 de concerte in 22 ani de cariera. In 1996 au sustinut ultimul lor show. In decursul a 8 ani de la destramare, trei dintre mebrii formatiei au murit: solistul vocal Joey Ramone, chitaristul Johnny Ramone si basistul Dee Dee Ramone.

In ziua in care solistul Joey Ramone a murit, Metallica si-a deschis concertul interpretand patru piese tribute RAMONES. Muzica celor de la RAMONES a influentat de-alungul timpului cariera multor formatii rock.

Dupa disparitia celor trei, intreaga scena muzicala a fost in doliu. Formatii precum Metallica , U2, Red Hot Chilli Peppers au realizat un album tribut RAMONES, interpretand cele mai cunoscute piese ale formatiei in maniera proprie.

Nu am cuvinte...

Bebe Filmologu`...

Bună seara dragi cititori. Sunt Bebe Filmologu` şi pentru această seară vă recomand, după cum bine v-aţi obişnuit, un alt film prost.

Numele producţiei este "Step Brothers" şi a primit nota 6,5 pe IMDB.


De ce merită CONSUMATĂ o oră şi jumătate din viaţă pentru acest film?

- muzica. Soundtrack-ul cu melodii punk, rock, operă şi chiar ska (la final e melodia de la The Mighty Mighty Bosstones pe care am pus-o mai jos) fac deliciul filmului. Mai mult îl cânţi decât să îl vizionezi.

- povestea este penibilă din start şi doreşte să forţeze limita umorului. Doi tipi de 39 de ani ,retardaţi (nu ştim dacă au acte pentru aşa ceva), devin fraţi vitregi. Locuiesc pe spinarea părinţilor şi se poartă ca nişte puştani.

- părinţii INCREDIBIL de proşti şi înţelegători.

- replicile între "scârbos" şi "penibil".

- glume cu răşini...aham.

- unu din fraţi parcă e Costel Busuioc...descoperă subit că este un bun cântăreţ de operă.

- partidele de sex între Dale şi soţia fratelui lui Brendan sunt penibile şi forţează inteligenţa oricărei fiinţe cu două creiere.

De ce trebuie să vezi acest film? Pentru că cineva trebuie să le vadă şi pe astea...

Vizionare plăcută...şi audiţie.

Nimic nu se schimbă...

După 20 de ani, de la (cică) Revoluţia care avea să schimbe mentalitatea românului, NIMIC nu s-a schimbat. Poftim atitudine de om al legii. Justiţia e chioară...de beată:


REALITATEA.NET -

Abureli...


REALITATEA.NET -

Şi alte abureli...


REALITATEA.NET -

Doamna Creţulescu, nota 10 din partea mea, şi nu numai! "Lăsaţi-o pe mami! UAA! Că e beată zdrenţe şi iar încurcă Judecătoria cu Buda..."

HUO!!! ANUNŢ! VOTEZ PARTIDUL CARE O DĂ AFARĂ PE ALCOOLICA ASTA!

Pentru optimişti...

Cum am mai precizat, ska este un stil de muzică fericit (opus emo) aşa că pentru cei care sunt entuziaşti că vine iarna, zăpadă, cadouri, frig, mâncare de sărbători am o melodie numai bună... Să ridice un pic spiritul.


Şi văd că e deja o isterie cu "Unde faci Revelionul?". Eu în general las totul pe ultima sută de lei. Dar vreau să aud idei...Să ies în stradă? Să plec la munte? Mare? Să îmi distrug locuinţa împreună cu 30-40 de invitaţi? Mulţumesc anticipat pentru idei...

Unde sunt pacării de altădată?

Acum 2-3 ani erau tolăniţi pe scările TNB-ului şi făceau chetă pentru un pachet de ţigări sau o bere spălată cu apă într-o dugheană împuţită, dar liberă. Astăzi colindă cluburile din zonele selecte şi îşi afişează stilul "neconvenţional" ţinut în faşă de tendinţe. Nu ies din norma impusă de discoteca cu aspect de cofetărie, unde amandinele şi eclerele revărsate peste curele fac dansul găinii...sau minimal?

Nu mai poartă blugi rupţi sau jegoşi, dar îşi mototolesc atenţi "jeanşii" ca să se diferenţieze de plebea care stă pe şcenă şi fură lumina ledurilor. De tricouri arse cu ţigarea sau împuţite de alcoolul ieftin de "Argentin" nu se pune problema. Acum cămaşa aranjată neglije arată că îţi permiţi măcar să pari serios.

De fapt ce alcool! Ce vodka seacă pe stomacul gol sau bere la pet că e ieftină...Nuuuuu! Acum indiferent de sex (masculin, feminin, echerojen, mult, puţin, ocazional, de sărbători) te tratezi cu "tăvăleli pe plajă", "orgasme" sau "sex cu punga" (sau protejat). Şi nu mai bei ca mitocanu` dintr-o singură gură. O sugi cu paiul să dureze, că asta costă cât o alocaţie de licean...

Mă amuzau momentele când am schimbat geaca de piele pe sacou pentru că se spunea "uite ce prefăcut, ce poser". Dar nu le-am schimbat ca să fac ca electrocutatul în cluburi cu DJ care se bâlbâie în româna, ci ca să văd cum e de partea cealaltă a mesei. Unde sunt scaune de catifea şi stai cu şerveţelul în poală, nu în nas. Dar voi care băteaţi puştani cu tricouri "Punk will never Die!" unde aţi tranzitat? Dorobanţi? Unde e doctrina aia de extremă (stânga sau dreapta) pe care o schimbaţi săptămânal în funcţie de cine avea pumnul mai mare şi tare? Nu mai e...

Aveţi bani, munciţi sau nu, şi nu vă mai palce alcoolica cu haine rupte şi care duhneşte a poşircă. Vreţi picioare până în gât şi buze plastifiate şi laminate. E de înţeles.

Nu judec evoluţia. Judec perioada de tranziţie care a afectat anarhismul/teribilismul/atitudinea unora care nu de mult făceau pogo pe "Molotov Cocktail - Part time punks". Şi aceeia mă criticau pe mine?

Îmi pare rău că am găsit doar această versiune a melodiei "Part time punk", dar e şi mai lentă şi poate fi ascultată de toată lumea...

Votează Delta...Delta Dunării!

Delta Dunării, prietenă veche cu neamul românesc cum spun istoricii, are nevoie de ajutorul fiecăruia.

Până pe 31 decembrie 2008 are loc prima fază a concursului "Cele 7 minuni naturale ale lumii" şi în concurs este înscrisă şi Delta Dunării. Pentru că nu există interes (un comitet de susţinere a Deltei, cu proiecte, publicitate, măcar 1% din cât se face pentru politicieni), acest sit natural de care beneficiem pe nedrept are 0 (ZERO) la sută şanse să treacă de prima etapă a concursului. De aceea, ca un susţinător al naturii şi al României, vrei intra AICI!

Un simplu vot şi lumea o să ştie că România nu înseamnă: Mutu, prostituate, hoţi, Dracula!

Mulţumesc pentru înţelegere. Dacă nu susţinem nici măcar ce a făcut natura singură, fără să contribuim cu nimic la măreţia ei... ne merităm soarta!

Cum să cucereşti o femeie indiferent de locul de muncă.

În reclama următoare observăm o tactică extraordinară de a impresiona o doamnă...şi asta în ciuda serviciului "ruşinos".

Marihuana e fumată!

Nasol cu consumul mare de droguri. Atâta prenandez tras pe nas că aşa ajungi.





Vă amintiţi personajul care vorbeşte cu pupile dilatate şi LOGICĂ!?
Îmi este milă de copilul ei care este nevoit să suporte un părinte ÎN HALUL ăsta! ALO! Salvaţi copiii! Salvaţi ceva?

Din plânsu-n râsu!

A apărut acum o melodie "Emo Emo" de Santa Maffy pe care vă rog să o vizionaţi. Volumul pe mute şi să ne râdem:


Ce avem în videoclip? Mai multe bucăţi de piţipoance şi fafaştoace care se "îmbracă emo" şi cântă ceva în genul (din ce înţeleg eu) "Emo Emo Sneijder"...fotbalistul olandey Wesley Sneijder? E emo? Că joacă la Real Madrid? Oricum... cine are versurile în română, sau ştie ce zice don`şoara să pună aici să ne râdem tot poporul. Şi cică e "electro-rap-emo-core"? Hardcore manele nu glumă!

Şi de ce se trage puştoaica de păr în videoclip? E în altă reţea? Maşini de fiţe? Da trişti rău sunt emo ăştia! "L-am rugat pe tăticu să-mi cumpere Bemveu şi prostul a luat Lamborghini. UAA!! Să-mi tai vena dă ciudă!".

Bine că apar elementele de fiţă: teneşi, ochelari "bondar style", pantaloni în carouri şi geci cu blană de piept-dă-cocalar. Şi eu ştiam că Emoizii nu dansează ci se mişcă spasmatici... Darwine unde eşti să vezi aici evoluţie de la colţu` camerei DIRECT pe ringu de dans! Băi Muffy să mai faci melodii dastea, că văd că ai băgat şi sâni în videoclip, deci cunoşti reţeta sugicesului!

Toată lumea venele sus! Emo Emo Schweitzer Cheese!
Emo Emo Schweitzer Cheese!

Reclama la români!

De ceva timp apare la televizor următoarea reclamă:


Să fim serioşi. Aşa arată o întâlnire între tatăl unei fete şi prieten? Vorbim de cazurile majoritare din România. Să comentăm puţin reclama:

- nevasta îl serveşte pe hol. E la modul, bea cafeaua, îmbracăte şi fugi că vine poştaşul.

- de ce vrea să îşi scoate fata din cameră? Şi de ce cu atâta zel de ajunge să împingă mirosul pe sub uşă?

- tipul: "O mulţumesc!". Băi nu ne minţi?! Tu de unde ai apărut? "&/#&%!=)(!!!"

- "Eu sunt Alex. Prietenul Corinei". Eu sunt tasu. Ieşi afară!

- "Neaţa tati". SODOMA ŞI GOMORA!

- "Ce iubitule înt JPOC!"

- PUTErea alintului părintesc!

.......................................................................................................................................

Uite aici reclamă românească, neaoşe, dă tradiţie!

Teatral de implicat.

După un film minunat, urmează şi o piesă de teatru. Scurtă introducere a momentului:

Dragi cititori, dacă din întâmplare nimeriţi undeva unde totul e gratis (în principal statul), măsuraţi atent gradul de divertisment pe care îl poate avea momentul, chiar dacă este o piesă de comedie. O audienţă de doar 5 oameni (cu tot cu tine) nu înseamnă că eşti la Multiplex ci la Şutînplex.

Actorul/ regizorul Marian Baciu (click pentru blogul personal). Dreapta poză.
Piesa: Prima iubire, după Samuel Beckett.

O piesă dificilă, dacă plecăm de la idea că în primele 5 minute nu se aud decât cuvintele: "căcat", "diaree", "cimitir" şi pe alocuri ţipete isterice. Piesa este complexă, actorul solicitând ajutor din public pentru prestaţie. Lucru nou, frumos, dar...pentru o piesă aşa dificilă, destul de greu. Crăcitul persoanelor din public sau transformarea lor în femei, chiar şi alergatul la toaletă după spectatori au creat frica şi deliciul unei piese lungi, isterice, fără publicitate şi... fără public. Proiect bun pe viitor, dar puţină selectivitate nu strică. Dacă e de umor, să fie pe burta goală, nu după 3 beri.

Amintesc că eram prezent în interes de consumator. Dar întotdeauna e bine să îmbini placutul cu băutul.

Încurajez teatrul cu publicul dar piesa e foarte greu de înţes şi acceptat...


..........................................................................................................................................................................

De data aceasta, unim muzica şi dansul. Vizionare şi audiţie plăcută...

Eu job la tine. Tu blow la mine?

Pentru tinerele în căutarea unui viitor acest job aduce totul. De salariu nici nu mai vorbim că sunt prostituate în Paris care câştigă mai puţin.

Echipa este compusă din 30 de hăndrălăi cu cefe groase, numai bune de masat şi frecţionat.

Sediul este între magazinul Europa şi ghereta nr. 2 din Piaţa Rahova. Apare pe hartă cu gri.

Când nu "maseozi" (deoarece maseuză era corect, deci naşpa!), poţi să faci pe secretara.

Dragă domnişoară. Din două trebuie să faci şi tu una bună. Ultima maseuză a murit înecată cu hidrantul şi secretara dinainte şi-a rupt mortal o unghie.

Oierul şi-a luat maimuţe!

În haosul de pe stadioane, acolo unde nu te poţi duce cu copilul, soţia sau amanta a apărut nouă specie care ameninţă "spectacolul" fotbalistic.


Îmbrăcaţi în negru, steroidizaţi (posibili impotenţi după reguli medicale) şi cu creierul spălat de "Soarele sfânt de pe cer!", armata lui Zmărăndescu a frăgezit la suporteri de îi numărai ca sacii de cartofi din târg. Şi dăi şi luptă, şi s-a aruncat Zmărăndescu în luptă, ca Mihai Viteazul, de îi lua pe huligani de gât şi îi arunca 4 scaune mai încolo. Făcea lege după programul "ABC. Anti-Becali=Crimă".

Dacă ar fi bătut pe cineva sau ar fi scandat lozinci rasiste (şi altele care duc la sancţionarea clubului) suporterii ar fi meritat evacuaţi, nu altoiţi, dar cum Becali (pe cale să devină paria societăţii) şi-a trimis armata de maimuţe, a rezovat problema curat şi sigur. Cu bocanci în piept şi pumni în figură.

Să îţi ardă toate bannerele din România şi să te forţeze să te retragi la stână. Nimeni nu te vrea. Nimeni nu te vrea mort pentru că se murdăreşte caldarâmul, dar toţi te vrem înapoi în grajdul tău.

NIMENI NU TE VREA ŢĂRANE!

Şi câţi suporteri ai bătut tu şi cu armata ta Zmărăndescule, de atâtea ori sa primeşti asta:

Dacă Badea poate...

Pentru că e la modă, o să prezint şi eu ratingul blogului. E mic dar am făcut deja o victorie.
După cum vedeţi, am depăşit blogul lui Gigi fără să dau iconiţe, bani şi brânză. De asemenea, nu am jignit, nu am lovit şi nu am calomniat. Mă simt un om mai bun, aşa că dacă mai sunt locuri în rai, un scaun în faţă îmi este asigurat mie. Hăhăhăhă Jiji! Te faci "hermano de gem" cu mine?

Din nou cârpire electorală

Când mai găsesc ceva penibil din lumea electorală ştiţi că postez. Vă rog să scuzaţi urmatorul clip, deoarece este PRIMUL de acest gen de pe blogul meu. Dar dacă până aici s-a ajuns cu campania electorală eu nu am ce spune decât "ja la cocar!"

Audiţie, sper eu, neplăcută, dar amuzantă:

Poveste din Bronx...

Dacă e duminică seară şi vrei să vezi unul din cele mai bune filme ale cinematografiei americane, îţi recomand "Poveste din Bronx" (A Bronx tale).

De ce:

- Robert de Niro.

- muzică.

- povestea care este o combinţie extraordinară de umor, dramă, dragoste.

Trailer film


Din partea mea, vizionare plăcută şi audiţie plăcută...

Simplu: Kino!

Nu am cuvinte să exprim frumuseţea versurilor (traduse) ale trupei ruseşti Kino. Rockul rusesc este mai frumos decît aş fi crezut. Postez o melodie care în traducere înseamnă "Ei au văzut noaptea". Audiţie foarte plăcută... Date despre trupă aici!